ANALIZĂ: Transnistria vota în 2006 pentru unirea cu Rusia, dar Moscova cerea continuarea negocierilor

Regiunea separatistă Transnistria a organizat, pe 17 septembrie 2006, un referendum pe tema statutului constituţional. Locuitorii regiunii au fost chemaţi la urne pentru a răspunde la două întrebări. Potrivit rezultatelor comunicate de autorităţile separatiste, 96,6% dintre transnistreni s-a pronunţat împotriva renunţării la "independenţă" şi împotriva "integrării în R.Moldova". În schimb, 98,07% dintre locuitori au fost de acord cu menţinerea "independenţei" şi pentru "posibila integrare viitoare în Federaţia Rusă".

Republica Moldova a catalogat drept "ilegal" referendumul, Preşedinţia de la Chişinău subliniind că nu poate accepta rezultatele unui plebiscit "nelegitim" organizat în regiunea separatistă. Ministrul moldovean de Externe de la acea vreme, Andrei Stratan, cataloga referendumul drept o "farsă politică" a liderului separatist transnistrean de atunci, Igor Smirnov.

Uniunea Europeană, Statele Unite, România, Ucraina, Bulgaria, Turcia, Croaţia şi Norvegia au refuzat să accepte rezultatele referendumului, catalogându-l drept "ilegal". Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a respins legalitatea referendumului, exprimând preocupare că plebiscitul nu va face decât să îngreuneze găsirea unei soluţii la criza separatistă.

Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, afirma că referendumul a fost "democratic şi deschis", însă linia politică a Moscovei nu a suferit nicio modificare, pledând pentru revenirea la masa negocierilor în formatul 5+2. "Rezultatele referendumului din Transnistria erau previzibile şi confirmă încă o dată că acest conflict trebuie soluţionat în baza acordurilor anterioare", spunea Serghei Lavrov în 2006. La rândul său, preşedintele Consiliului Federaţiei Ruse, Serghei Mironov, explica votul în favoarea unirii cu Rusia prin faptul că transnistrenii sperau astfel la rezolvarea rapidă a conflictului separatist.

Referendumul din 2006 nu a modificat în niciun fel poziţia politică oficială a Moscovei, care pleda pentru găsirea unei soluţii negociate, prin continuarea eforturilor diplomatice în formatul 5+2 şi prin respectarea acordurilor existente între Rusia şi R.Moldova. Acestea prevăd recunoaşterea de către Rusia a integrităţii teritoriale, a suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova.

Acum, în contextul crizei din Ucraina şi după ce Rusia a anexat regiunea ucraineană Crimeea, oficiali din cadrul NATO, oficiali UE, alţi demnitari occidentali şi experţi au exprimat preocuparea că Moscova ar putea încerca şi ocuparea Transnistriei.

Miercuri, "Sovietul Suprem" de la Tiraspol a votat în unanimitate o solicitare adresată Dumei de Stat, Consiliului Federaţiei Ruse şi preşedintelui rus, Vladimir Putin, în vederea recunoaşterii independenţei regiunii transnistrene şi unirii cu Rusia. Potrivit agenţiei Itar-Tass, deputaţii din regiunea transnistreană îi cer liderului de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, să iniţieze procedura de recunoaştere a Transnistriei ca stat suveran, în vederea unirii ulterioare cu Rusia. "Scopul poporului transnistrean este recunoaşterea statului creat", a spus vicepreşedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol, Serghei Ceban. Textul votat de Parlamentul din regiunea separatistă conţine, între altele, următoarea declaraţie: "Dreptul popoarelor la autodeterminare ar trebui să stea la baza deciziilor politice şi fiecare stat este obligat să respecte acest drept în conformitate cu normele universal recunoscute ale dreptului internaţional". După anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia, preşedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol, Mihail Burla, a trimis o scrisoare Dumei de Stat prin care a cerut Moscovei să examineze posibilitatea anexării şi a regiunii transnistrene. Iniţiativa a fost respinsă categoric de autorităţile de la Chişinău, iar Moscova a dat asigurări că nu intenţionează recunoaşterea regiunii separatiste, unde menţine un contingent militar.

Liderul transnistrean Evgheni Şevciuk a îndemnat miercuri Uniunea Europeană să recunoască independenţa Transnistriei dacă doreşte "pace şi stabilitate". "Uniunea Europeană trebuie să recunoască Transnistria, care nu prezintă şi nu va prezenta niciun risc pentru Blocul comunitar. Doar în acest mod va fi creată o zonă de stabilitate regională", a spus Şevciuk într-un interviu acordat Agenţiei France Presse. Întrebat în legătură cu posibilitatea unirii Transnistriei cu Rusia, după precedentul din Crimeea, Şevciuk s-a limitat să spună că, deocamdată, vrea "recunoaşterea Transnistriei", refuzând să comenteze "presupuneri ipotetice". "Următoarele etape trebuie determinate de cetăţenii Republicii", a explicat Şevciuk.

Pe fondul crizei ucrainene, Moscova a acuzat Occidentul că trece sub tăcere "blocada" economică şi comercială impusă Transnistriei, care ar fi organizată de Chişinău şi de Kiev. "Tot ceea ce se întâmplă în acest moment în jurul Transnistriei este ignorat - Chişinăul şi noii lideri ucraineni au organizat, de fapt, o adevărată blocadă asupra regiunii. Situaţia este trecută total sub tăcere de partenerii europeni. Mai mult, UE şi Statele Unite încurajează această politică", declara recent ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.

Serghei Lavrov a abordat cu secretarul de Stat american, John Kerry, situaţia din Transnistria, exprimând "îngrijorare cu privire la paşii făcuţi de actuala conducere ucraineană, paşi legaţi de libertatea de călătorie, de exercitarea de către Transnistria a drepturilor sale, care sunt prevăzute în înţelegerile anterioare, prin îndeplinirea activităţilor economice şi de tranzit". În plus, Lavrov a anunţat că Rusia şi SUA au convenit să depună eforturi în vederea obţinerii unui statut special pentru Transnistria în cadrul unei Republici Moldova unite, suverane şi neutre. Totodată, ministrul rus de Externe a cerut partenerilor americani să se asigure că procesul de negocieri privnd soluţionarea conflictului transnistrean în formatul 5+2 este eficient şi asigură în stadiul actual o abordare complexă astfel încât problema să fie rezolvată prin acţiuni specifice.

La negocierile în formula 5+2 participă reprezentanţi ai Republicii Moldova, ai Transnistriei, Rusiei, Ucrainei şi OSCE. UE şi SUA au statut de observatori.

Transnistria, un teritoriu de 4.163 de kilometri pătraţi situat în estul Republicii Moldova, a proclamat independenţa în 1990, concretizând-o de facto în 1992, după un conflict soldat cu circa 1.500 de morţi. Independenţa nu este recunoscută de niciun stat membru al Naţiunilor Unite. În regiunea separatistă sunt staţionaţi circa 1.200 de militari ruşi, în cadrul unui contingent de pace.