Bilanţul a depăşit 500 de morţi. Armenia şi Azerbaidjanul se acuză de continuarea atacurilor în Nagorno-Karabah

Confruntările militare continuă în Nagorno-Karabah, iar bilanţul a depăşit 500 de morţi.

Situaţia rămâne "foarte complicată", a declarat premierul Armeniei, Nikol Pashinyan, acuzând Azerbaidjanul şi Turcia că "nu vor să înceteze atacurile".

La rândul său, preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a declarat că "Armenia încearcă să atace conducte de petrol şi gaze". "Dacă Armenia încearcă să preia controlul asupra conductelor de petrol şi gaze, pot spune că rezultatul va fi sever pentru ei", a acuzat Ilham Aliyev într-un interviu acordat postului Haberturk.

Există temeri că Rusia şi Turcia ar putea fi atrase într-un conflict direct în Nagorno-Karabah.

Kremlinul a somat miercuri Azerbaidjanul şi Armenia să respecte acordul de încetare a confruntărilor.

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a acuzat din nou Grupul Minsk o entitate din cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) coprezidată de Rusia, SUA şi Franţa, că aplică în continuare "tactici de tergiversare" a soluţionării conflictului din Nagorno-Karabah. "Trebuie să finalizaţi negocierile şi să redaţi teritoriile proprietarilor de drept", a spus Erdogan.

Conform organizaţiei Observator Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO), Turcia, care susţine Azerbaidjanul, a transferat din Siria 1.200 de insurgenţi în Nagorno-Karabah, pentru a ajuta armata azeră. Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a afirmat că 300 de islamişti au părăsit Siria pentru a merge în Azerbaidjan.

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a respins un apel al Statelor Unite, Rusiei şi Franţei de încetare a confruntărilor în regiunea Nagorno-Karabah, acuzând cele trei ţări că au neglijat zeci de ani conflictul dintre Armenia şi Azerbaidjan. Regiunea Nagorno-Karabah, o enclavă a etnicilor armeni, s-a desprins de Azerbaidjan în anii 1990, într-un conflict soldat cu circa 30.000 de morţi.