STUDIU  Cina cea de Taină - De la pictura lui Leonardo da Vinci la romanul lui Dan Brown

Pictura lui da Vinci şi o carte au stârnit o teorie controversată acum 20 ani - Iisus Christos şi Maria Magdalena ar fi fost căsătoriţi

Cina cea de Taina este o pictură murală realizată de Leonardo da Vinci între 1495 şi 1498 pentru ducele Ludovic Sforza din Milano.

Pictura reprezintă scena biblică a Ultimei Cine a lui Iisus Christos cu apostolii săi cu ocazia Paştelui Evreiesc, înainte ca Mântuitorul să fie trădat de Iuda Iscarioteanul.

În timpul cinei, Iisus a instituit sacramentul euharistiei, oferindu-le ucenicilor săi pâine şi vin ca simboluri ale trupului şi sângelui său, potrivit Enciclopediei Britannica.

Pictura este plină de simbolism şi detalii care exprimă personalitatea şi reacţia fiecărui apostol la vestea trădării.

Leonardo da Vinci a folosit o tehnică inovatoare, aplicând ulei şi tempera pe ipsos, dar aceasta s-a dovedit a fi fragilă şi s-a deteriorat rapid. Pictura a fost restaurată de mai multe ori, ultima dată în 1999, când s-a reuşit să se recupereze cât mai mult din opera originală.

Pictura se află în fosta sală de mese a bisericii Santa Maria delle Grazie din Milano, care a fost declarată patrimoniu al umanităţii de UNESCO în 1980.

Este una dintre cele mai celebre şi admirate opere de artă din istoria universală, fiind un exemplu remarcabil de artă religioasă şi renaştere italiană. Cina cea de Taină a inspirat numeroase alte reprezentări artistice ale scenei biblice, precum şi interpretări şi teorii controversate despre semnificaţiile ascunse ale picturii, potrivit NBC. 

De exemplu, Dan Brown, autorul cărţii Codul lui Da Vinci ce a fost publicată în 2003, a teoretizat că apostolul Ioan, care pare efeminat în pictură, era de fapt Maria Magdalena, iar unghiul dintre persoana în cauză şi Iisus în formă de V ar indica un simbol al mariajului. 

Teoria a provocat multe controverse şi critici din partea bisericii şi a istoricilor de artă.

Brown s-a bazat pe o interpretare alternativă a unor documente medievale, cum ar fi Evanghelia după Filip şi Manuscrisele de la Marea Moartă, care ar sugera o relaţie mai apropiată între Iisus şi Maria Magdalena decât cea prezentată în Biblie.

Autorul romanului controversat a afirmat că biserica a ascuns adevărul despre această relaţie pentru a-şi menţine puterea şi autoritatea asupra credincioşilor şi a şterge rolul femeilor în creştinism.

Brown mai spune că există o societate secretă numită Prioria Sionului, care ar păstra secretul despre descendenţii lui Iisus şi Maria Magdalena.

Sfântul Graal şi sângele divin. Descendenţa caselor regale europene din Iisus şi Maria Magdalena 

Sfântul Graal este de fapt arborele genealogic al marilor case regale din Europa din sângele şi ADN-ul Mântuitorului Iisus Christos. 

Printre descendenţi ar fi fost personalităţi ca mulţi regi din Dinastia Merovingiană, împăratul Carol cel Mare, cavaleri templieri,  artistul Leonardo da Vinci, fizicianul Isaac Newton şi dramaturgul Victor Hugo, care a fi fost şi Marii Maeştri ai Prioriei din Sion, potrivit informaţiilor preluate de Wikipedia. 

Descendenţa lui Carol cel Mare din Iisus Christos ar atesta caracterul divin al multor case regale din Europa, inclusiv casa regală britanică Windsor dacă mitul că un războinic viking pe nume Rollo, care a devenit primul duce al Normandiei, s-a căsătorit cu Gisela, o prinţesă francă şi fiica lui Carol cel Simplu, descendent al împăratului francilor. 

Teoria lui Brown este respinsă de majoritatea experţilor, care consideră că nu are nicio bază istorică sau artistică şi că se bazează pe speculaţii şi erori.

Experţii au mai susţinut că documentele pe care se bazează Brown sunt falsuri sau interpretate greşit şi că Prioria Sionului este o invenţie modernă fără legătură cu istoria reală.Ei mai arată că Brown ignoră contextul religios şi cultural în care a pictat Leonardo da Vinci şi că nu există nicio dovadă că el ar fi avut intenţia să transmită un mesaj secret prin opera sa.

Teoria lui Brown a stârnit reacţii negative din partea unor conservatori şi republicani americani, care au considerat-o o ofensă la adresa creştinismului şi a valorilor tradiţionale. 

Conspiraţioniştii de dreapta au acuzat cartea că face parte dintr-o agendă anticreştină şi antiamericană, promovată de mass-media liberală.

Vaticanul a boicotat oficial cartea şi ecranizarea sa, potrivit NBC. 

Alţii au criticat cartea pentru că ar fi o operă de ficţiune prost scrisă şi plină de erori istorice şi teologice, transmitea publicaţia The Week. 

Teoria lui Brown poate fi asociată cu cel de-al treilea val de feminism, care a apărut în anii 1990 şi care a pus accent pe diversitatea şi multiculturalismul femeilor. Unul dintre obiectivele acestui curent feminist a fost de a recupera şi reevalua rolul femeilor în istorie, religie şi cultură, inclusiv în creştinism.

Astfel, unele feministe au fost atrase de ideea că Maria Magdalena ar fi fost nu doar o discipolă, ci şi o soţie şi o parteneră egală a lui Iisus, care ar fi avut o influenţă majoră asupra originii şi răspândirii creştinismului, fiind considerată icoana feminismului creştin. 

Această idee ar fi contrazis imaginea tradiţională a Mariei Magdalena ca o femeie adulteră şi păcătoasă şi ar fi oferit un model alternativ de feminitate şi spiritualitate

Totuşi, nu toate feministele au acceptat teoria lui Brown ca fiind validă sau emancipatoare.

Unele au criticat cartea pentru că ar perpetua stereotipuri negative despre femei, cum ar fi rolul lor de victime sau de obiecte sexuale. Alte feministe au respins cartea pentru că ar fi bazată pe surse dubioase sau false, care nu ar reflecta realitatea istorică sau biblică, potrivit LA Times. 

Pictura este anacronică. Evreii nu mâncau la masă şi aşezaţi pe scaune 

Pictura "Cina cea de Taină" a lui Leonardo da Vinci nu are o acurateţe istorică totală, deoarece artistul a folosit elemente din epoca sa pentru a reprezenta scena biblică, potrivit Musement blog.

În pictură, apostolii şi Iisus sunt aşezaţi pe scaune la o masă înaltă, în stil european. În realitate, ei ar fi fost culcaţi pe saltele sau perne la o masă joasă, în stil oriental.

În pictură, apostolii şi Iisus poartă haine colorate şi elaborate, în stil renascentist. În realitate, ei ar fi purtat haine mai simple şi mai sobre, în culori neutre sau deschise, elaborate din lână şi in. 

În pictură, apostolii şi Iisus mănâncă pâine albă şi vin roşu, în stil italian. În realitate, ei ar fi mâncat pâine nedospită (matzo) şi ar fi băut vin alb sau roze, în stil evreiesc.

De asemenea, ei ar fi avut pe masă alte alimente simbolice pentru Paştele evreiesc, cum ar fi mielul fript, ierburile amare sau sosul de fructe (haroset).

În pictură, apostolii şi Iisus sunt singuri în cameră. În realitate, ei ar fi fost însoţiţi de alţi membri ai familiei sau ai comunităţii evreieşti, deoarece Paştele evreiesc este o sărbătoare despre familie şi comunitate.  

De exemplu, unii cercetători cred că Maria Magdalena şi Fecioara Maria ar fi fost prezente la Cina cea de Taină.

În pictură, apostolii şi Iisus sunt reprezentaţi ca europeni cu trăsături caucaziene.

În realitate, ei ar fi avut trăsături semite, specifice poporului evreu din Orientul Mijlociu. De exemplu, ei ar fi avut pielea mai închisă la culoare, părul mai negru şi mai creţ şi bărbi mai dese, potrivit informaţiilor enumerate de Ranker. 

Aceste diferenţe nu diminuează valoarea artistică sau spirituală a picturii lui Leonardo da Vinci, care este o capodoperă a Renaşterii italiene şi una dintre cele mai cunoscute opere de artă creştină.

Pictura este o interpretare personală a artistului asupra scenei biblice, care reflectă viziunea sa asupra umanităţii şi divinităţii lui Iisus Hristos şi asupra relaţiei sale cu apostolii săi.

Ce transmite pictura? 

Pictura lui Leonardo da Vinci transmite mai multe mesaje posibile, în funcţie de perspectiva şi interpretarea fiecărui privitor.

Unul dintre mesajele posibile este acela al emoţiei şi dramei umane care se manifestă în momentul în care Iisus anunţă că unul dintre apostolii săi îl va trăda.

Artistul a reuşit să surprindă expresiile faciale şi gesturile variate ale apostolilor, care reflectă stările lor sufleteşti: şoc, negare, furie, teamă, îndoială, tristeţe, vinovăţie etc., după cum atestă site-ul Visual Arts. 

Pictura arată astfel complexitatea şi fragilitatea naturii umane, care este supusă ispitelor şi greşelilor.

Un alt mesaj posibil este acela al importanţei şi semnificaţiei Cinei cea de Taină pentru creştinism.

Artistul a reprezentat momentul în care Iisus instituie sacramentul Euharistiei, oferindu-le apostolilor săi pâinea şi vinul ca simboluri ale corpului şi sângelui său, potrivit Christianity.com

Pictura arată astfel modul în care Iisus îşi dă viaţa pentru mântuirea omenirii şi cum îşi invită urmaşii să participe la comuniunea cu el.

Un alt mesaj posibil este acela al contrastului şi armoniei dintre uman şi divin.

Artistul a reprezentat pe Iisus ca pe un om , dar în acelaşi timp ca pe un personaj central şi dominant, care emană lumină şi calm. Pictura arată astfel dualitatea lui Iisus ca om şi Dumnezeu, care se manifestă în istorie şi în eternitate

Cina cea de Taină -  o reprezentare a Cosmosului: astrologie şi ocultism

Musement blog scrie că nu este un secret pentru nimeni că Leonardo da Vinci nu a fost doar un pictor, ci şi un om de ştiinţă, inventator şi matematician care a studiat botanica şi filozofia, pe lângă astrologie şi ocultism.

Astrologia a avut o prezenţă puternică în cultura Renaşterii şi chiar şi matematica era impregnată de ezoterism şi magie.

Prin urmare, nu este surprinzător faptul că pictura să fie interpretată ca o reprezentare a sistemului solar şi a zodiacului, fiecare apostol prezentând caracteristicile fiecărui semn zodiacal.

De exemplu, Toma corespunde cu planeta Mercur şi cu semnul Fecioarei, în timp ce Petru se află între poziţia lui Jupiter şi a Săgetător.

Conducătorul apostolilor şi întemeietorul bisericii catolice este descris în Evanghelii ca un om de mare nobleţe, dar instabil şi nesigur la fel ca semnul de foc pe care îl reprezintă; pare să sară în picioare cu acelaşi dinamism ca săgeata din arcul Săgetător.

Iuda îl reprezintă în schimb pe Scorpionul, în poziţia lui Marte, un semn infidel care reprezintă dezintegrarea şi moartea; degetele îi sunt contractate ca cleştii scorpionului gata să atace.

Iisus reprezintă Soarele. 

Tabloul este şi o partitură muzicală

Potrivit muzicianului italian Giovanni Maria Pala, da Vinci a încorporat note muzicale în „Cina cea de taină”.

În 2007, Pala a creat o melodie de 40 de secunde din notele care ar fi fost ascunse în scenă, transmite site-ul dedicat lui Leonardo da Vinci.