Comisia Europeană: În 2011, Guvernul a adus îmbunătăţiri substanţiale în procedura de selecţie a judecătorilor ICCJ

Totodată, Comisia Europeană notează că percepţia publică asupra integrităţii sistemului judiciar ca întreg este inevitabil modelată de percepţia asupra Consiliului Superior al Magistraturii, care în ultimii cinci ani a avut dificultăţi în a restabili încrederea publică, din cauza unui număr de cazuri care au subminat legitimitatea şi credibilitatea CSM.

Totuşi, afirmă sursa citată, importanţa deosebită a integrităţii a fost recunoscută de Consiliul Superior al Magistraturii prin adoptarea, în luna martie 2012, a strategiei pentru integritate în domeniul justiţiei.

În raportul tehnic privind MCV, obţinut de agenţia MEDIAFAX şi care urmează să fie dezbătut şi aprobat miercuri de Comisia Europeană, este consemnată activitatea Consiliului Superior al Magistraturii şi a Inspecţiei Judiciare (instituţie devenită autonomă începând din luna mai-n.r.).

Problemele integrităţii şi responsabilităţii reprezintă a treia mare preocupare care afectează sistemul judiciar românesc identificată la momentul aderării. Aceste îngrijorări au fost strâns legate de abilitatea Consiliului Superior al Magistraturii şi cea a Inspecţiei Judiciare de a asigura un sistem judiciar transparent, responsabil şi eficient, şi de a confirma cele mai înalte standarde de integritate în cadrul judiciar, arată raportul tehnic.

În conformitate cu aceste recomandări stabilite în rapoartele MCV, începând din 2007 Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat o serie de măsuri pentru ameliorarea transparenţei instituţionale. Acestea au inclus eforturi de a consolida comunicarea, extinderea progresivă a site-urilor de Internet ale instituţiei şi publicarea online a deciziilor sale, inclusiv a deciziilor disciplinare (din 2010). De la începutul lui 2011, sesiunile Consiliului au fost parţial transmise online. Totuşi, nu s-a ajuns la o transparenţă deplină, arată CE.

Au fost făcute eforturi de revizuire a normelor interne în scopul de a consolida obiectivitatea diverselor decizii de management ce ţin de competenţa Consiliului. În unele domenii aceste eforturi au fost completate de reforme legislative importante iniţiate de Guvern. În special, în 2011 Guvernul a propus amendamente legislative care au adus îmbunătăţiri substanţiale în procedura de selectare a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Încercările de folosire a normelor interne pentru a asigura o procedură completă, obiectivă şi transparentă au eşuat, iar legislaţia reflectă un efort hotărât al Guvernului de a progresa în acest domeniu. Legislaţia a fost adoptată de Guvern prin asumarea responsabilităţii în faţa Parlamentului în decembrie 2011. Prima procedură de selectare în conformitate cu noua lege este în desfăşurare.

Percepţia publică asupra integrităţii sistemului judiciar ca întreg este inevitabil modelată de percepţia asupra Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), scrie CE.

În ultimii cinci ani, CSM a avut dificultăţi în a restabili încrederea publică, din cauza unui număr de cazuri care au subminat legitimitatea şi credibilitatea Consiliului oferind o imagine a unui Consiliu care eşuează în a recunoaşte că protejarea reputaţiei sistemului juridic face parte din funcţiile sale centrale. Recentele decizii luate de CSM pentru a apăra proactiv independenţa justiţiei şi statul de drept sunt paşi care înfăţişează un CSM mai dispus să îşi exercite rolul constituţional şi să abordeze problema încrederii publice.

CSM trebuie să avizeze cercetarea şi arestarea magistraţilor. Toate cele 24 de cereri de cercetare întocmite din 2007 au fost admise. Din cele 17 cereri de arestare şi 22 de arestare preventivă, CSM a respins cererile într-un singur caz.

Importanţa deosebită a integrităţii a fost recunoscută de Consiliul Superior al Magistraturii prin adoptarea, în martie, a strategiei pentru integritate în domeniul justiţiei. Această strategie urmăreşte să sporească transparenţa justiţiei, să îmbunătăţească accesul la sistemul judiciar, să intensifice normele etice şi integritatea în cadrul sistemului judiciar şi să amelioreze sistemul de răspundere disciplinară. Aceasta va trebui susţinută cu o conducere proactivă şi mecanisme specifice pentru a garanta că toate nivelele sistemului judiciar îşi recunosc obligaţiile şi aduc rezultate.

Au fost luate, de asemenea, diferite măsuri pentru consolidarea Inspecţiei Judiciare şi a sistemului disciplinar pentru magistraţi. Acestea includ măsuri progresive de consolidare a procedurii de recrutare a inspectorilor, inclusiv asigurarea reprezentării regionale în procesul de recrutare, statutul inspectorilor şi practicile de activitate internă în cadrul Inspecţiei. Din 2010, Inspecţia şi inspectorii săi au fost supuşi unor evaluări periodice. Inspecţia şi-a lansat propriul site de internet şi din 2011 a elaborat separat propriul raport anual de activitate.

Recomandările MCV s-au concentrat pe necesitate de a lua în considerare o reformă mai completă a Inspecţiei Judiciare şi a sistemului disciplinar. Schimbări mai cuprinzătoare şi mai extinse ale Inspecţiei Judiciare au fost adoptate de Parlament în decembrie 2011. Acestea urmăresc să consolideze sistemul disciplinar prin garantarea autonomiei Inspecţiei Judiciare, extinderea razei de acţiune a infracţiunilor disciplinare şi a sancţiunilor şi extinderea titularilor dreptului de acţiune în ceea ce priveşte iniţierea cercetării disciplinare a magistraţilor prin includerea ministrului Justiţiei, a procurorului general al României şi a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). Noua lege urmăreşte, de asemenea, să închidă fisurile semnificative în legislaţia existentă care au subminat eficienţa sistemului disciplinar permiţându-le magistraţilor să scape de răspunderea disciplinară prin pensionare pe durata procedurii disciplinare. Noua lege introduce, de asemenea, posibilitatea de suspendare a magistraţilor pe durata procedurii disciplinare.

Legea a intrat în vigoare în mai 2012. Succesul ei va depinde de consolidarea eficienţei sistemului disciplinar şi a Inspecţiei Judiciare. Aplicarea legii într-un mod care să îi demonstreze beneficiile ca instrument de consolidare a eficienţei şi integrităţii sistemului judiciar este cea mai bună cale de a le oferi garanţii celor care se tem că aceasta ar putea genera abuzuri şi submina independenţa judiciară.

Legea este deosebit de importantă având în vedere progresele lente în abordarea deficienţelor sau consolidarea performanţei în cadrul Inspecţiei Judiciare. În pofida procedurilor periodice de recrutare, rămân deficite semnificative de personal în cadrul Inspecţiei, în timp ce informaţiile privind practici inconsistente continuă să apară. Rezultatele Inspecţiei înseşi continuă să ridice semne de întrebare. Datele statistice furnizate pentru perioada 2007-2011 arată că în cei cinci ani nu au fost schimbări semnificative în numărul sau tipul de sancţiuni disciplinare aplicate magistraţilor. Aceste date, combinate cu experienţa în unele cazuri emblematice, au continuat să ridice semne de întrebare cu privire la contribuţia Inspecţiei la reforma justiţiei, cu rapiditatea, proacţiunea şi rigoarea care erau aşteptate. Rigurozitatea acţiunii Inspecţiei şi persuasiunea sancţiunilor aplicate are un impact direct asupra încrederii publice în integritatea sistemului judiciar.

Rămân, de asemenea, îngrijorări cu privire la eficienţa Inspecţiei Judiciare în activitatea sa de control nedisciplinar. Deşi din 2006 Inspecţia a efectuat controale de management la toate tribunalele şi parchetele şi o serie de controale în legătură cu mai multe probleme importante, consecvenţa, impactul şi eficienţa acestor controale rămân neclare, în special în termenii continuării lor. Raportul Comisiei din iulie 2011 recomandă ca Inspecţia Judiciară să demonstreze rezultate în analizarea şi îmbunătăţirea practicii judiciare şi au fost efectuate mai multe controale utile pe probleme semnificative. Aceste controale sunt mai concentrate decât în trecut, iar unele au generat formularea unor recomandări importante. Dacă aceste recomandări sunt urmate şi aceste practici devin generalizate, acest lucru va reprezenta un pas important în folosirea Inspecţiei pentru promovarea reformei.