Confruntări între insurgenţi kurzi şi armata turcă au izbucnit în Siria

Rojhat Roj, un purtător de cuvânt al grupului rebel kurd YPG din regiunea Afrin, a declarat că armata turcă şi grupuri insurgente siriene susţinute de Ankara au atacat poziţii kurde din zonele Tal Rifaat, Sheikh Issa şi din alte localităţi situate la nord de oraşul Alep.

Cel puţin două persoane au murit, iar alte şapte au fost rănite.

Insurgenţii kurzi şi grupurile aliate au ripostat, iar confruntările militare continuă.

Armata turcă nu a făcut niciun comentariu oficial pe acest subiect. Organizaţia Observator Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO), cu sediul la Londra, a confirmat izbucnirea confruntărilor, în ceea ce este un nou front în conflictul din Siria.

Grupul rebel kurd YPG a avertizat în urmă cu câteva zile că în nordul Siriei ar putea izbucni un conflict militar de amploare cu armata turcă, Administraţia Recep Erdogan transmiţând că va riposta la activităţile ostile şi acuzând SUA că au creat "nu doar o organizaţie teroristă", ci o "mică armată". Recent, în zonă avuseseră loc schimburi de focuri sporadice între membri ai organizaţiei insurgente kurde Unităţile Populare de Apărare (YPG) şi militari turci.

Sipan Hemo, liderul grupului insurgent kurd sirian susţinut de Statele Unite, a acuzat Turcia că ar pregăti o intervenţie militară de amploare în provinciile siriene Alep şi Afrin. "Pregătirile militare ale Turciei au atins nivelul unei declaraţii de război şi ar putea conduce în următoarele zile la confruntări de amploare. Noi nu vom privi pasivi la o eventuală agresiune", a atras atenţia Sipan Hemo.

Administraţia Recep Tayyip Erdogan se concentrează de la izbucnirea războiului din Siria pe contracararea grupurilor insurgente kurde.

În ultimele săptămâni, Turcia a suplimentat efectivele militare în provincia siriană Alep. "Nu este nicio declaraţie de război. Dar principalul obiectiv al grupului YPG constituie o ameninţare pentru Turcia, iar, dacă Turcia va observa vreo manevră a YPG în nordul Siriei pe care o va considera o ameninţare concretă, va riposta", declara vicepremierul turc Numan Kurtulmus.

Sipan Hemo susţine că gruparea kurdă YPG va continua operaţiunile împotriva reţelei teroriste Stat Islamic până la eliberarea oraşului Raqqa, argumentând că este vorba de o "colaborare cu alianţa internaţională" coordonată de SUA pentru "eliberarea Siriei de terorism" şi pentru "instituirea unui sistem politic capabil să producă transformări democratice reale".

Turcia a primit asigurări din partea Administraţiei Donald Trump că armele oferite grupării kurde YPG vor fi predate după înfrângerea organizaţiei teroriste Stat Islamic. Însă Ankara nu crede în această promisiune. "Nu s-a întâmplat niciodată în Orientul Mijlociu ca vreo grupare să fie aprovizionată cu armament, iar apoi să returneze armele". Statele Unite "au creat aici mai mult decât o organizaţie teroristă, au creat o mică armată", a acuzat Numan Kurtulmus.

Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forţele opoziţiei şi grupuri teroriste, inclusiv organizaţia sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria / Stat Islamic în Irak şi Levant). Bilanţul conflictului depăşeşte 270.000 de morţi.

Citeşte şi: Un oficial militar rus s-a întâlnit cu Hassan Nasrallah, liderul mişcării fundamentaliste Hezbollah

Citeşte şi: Confruntări între insurgenţi kurzi şi armata turcă au izbucnit în Siria

Citeşte şi: Incendiul de la Grenfell | Poliţia londoneză a confirmat numărul persoanelor care se aflau în clădire în timpul tragediei

Citeşte şi: Rusia avertizează că eventuala admitere a Ucrainei în NATO ar destabiliza Europa

Citeşte şi: Schulz, liderul SPD şi candidat la funcţia de cancelar al Germaniei: Protestatarii responsabili de violenţele de la G20 s-au comportat precum teroriştii

Citeşte şi: Qatarul doreşte compensaţie monetară pentru embargoul arab

Citeşte şi: Parlamentul de la Londra, evacuat în urma unei alerte de incendiu

Citeşte şi: Donald Trump revine asupra ideii unităţii de securitate cibernetică, spunând că nu poate fi pusă în practică