Creditorii Greciei nu reuşesc să ajungă la un numitor comun

Grecia va fi printre principalele subiecte ale reuniunii anuale a FMI de la Tokyo, în condiţiile în care guvernul de la Atena este pe cale să rămână fără bani, iat guvernele ţărilor din zona euro se tem de impactul politic al unei revizuiri în scădere a deţinerilor de obligaţiuni elene, cu până la 50 de miliarde de euro, relatează Capital.gr.

"Nu există încă un consens în rândul creditorilor. Devine tot mai evident că datoriile Greciei sunt scăpate de sub control, dar nimeni nu vrea să accepte o restructurare", a spus una dintre surse.

Reprezentanţii troicii creditorilor formată din Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană (BCE) şi FMI se află în prezent la Atena pentru negocierea unei noi serii de măsuri de austeritate, în schimbul unei tranşe de împrumut de 31 de miliarde de euro, esenţială pentru evitarea intrării Greciei în default.

Pentru ca banii să fie furnizaţi, reprezentanţii FMI trebuie să fie convinşi că datoriile Greciei sunt sustenabile pe termen mediu. FMI a stabilit că nivelul de sustenabilitate al datoriilor Greciei este de 120% din PIB, până în 2020.

Într-un raport FMI publicat marţi se arată că datoria Greciei va atinge în acest an 170,7% din PIB şi 181,8% din PIB anul viitor, sugerând că ţinta de 120% din PIB nu poate fi atinsă.

"Îngrijorarea FMI este că raportul dintre datorii şi PIB va fi în 2020 aproape de 150% din PIB, cu 30 de puncte procentuale peste analiza de sustenabilitate şi în lipsa unui haircut (restructurare a datoriilor n.r.) sau a unui alt pachet de sprijin programul Greciei nu va duce nicăieri", a spus o a doua sursă.

FMI, în calitate de creditor senior, nu poate accepta o revizuire în scădere a împrumuturilor acordate Greciei, dar a prezentat mai multe opţiuni pentru acoperirea deficitului.

Cea mai moderată soluţie ar fi o nouă reducere a dobânzilor pe care Grecia trebuie să le plătească zonei euro pentru împrumuturile actuale.

În perioada 2012-2014, dobânzile datorate de Grecia sunt în valoare de peste 39 miliarde de euro.

O opţiune mai controversată ar fi va BCE şi băncile centrale ale ţărilor din zona euro să accepte o reducere cu 30% a valorii nominale a obligaţiunilor elene deţinute, în valoare de circa 50 de miliarde de euro.

O altă soluţie cere ca guvernele din zona euro să accepte restructurarea împrumuturilor bilaterale acordate Greciei.

O măsură care ar uşura semnificativ povara datoriilor Greciei ar fi ca Mecanismul European de Stabilitate (MES) să preia datorii de aproape 50 de miliarde de euro contractate de Grecia pentru recapitalizarea băncilor.

Liderii din zona euro au convenit în iunie să permită MES să recapitalizeze direct băncile din zona euro.

Sursele au arătat însă că toate propunerile FMI întâmpină opoziţia puternică a liderilor europeni.

Potrivit primei surse, ţări precum Germania ar vrea să aprobe cererea Greciei de prelungire cu doi ani a termenului de respectare a ţintelor bugetare.

Ministrul elen de Finanţe Yannis Stournaras a declarat luni, după reuniunea miniştrilor de Finanţe din zona euro, că creditorii internaţionali ai Greciei analizează extinderea cu doi ani a perioadei în care statul trebuie să atingă ţintele de deficit bugetar, el adăugând că termenul mai lung ar putea fi finanţat fără noi fonduri de la ţările zonei euro.

Cancelarul german Angela Merkel va discuta marţi problema la Atena, cu premierul Antonis Samaras.

FMI estimează costul prelungirii termenului de respectare a ţintelor bugetare la 16-20 miliarde de euro şi că zona euro va trebui să acopere această sumă, pentru că Grecia nu va putea să obţină singură această sumă.