Experţi resping temerile germanilor cu privire la migrarea românilor şi bulgarilor

Folosind o retorică dură pentru a avertiza cu privire la un aflux de imigranţi, inclusiv etnici sinti şi romi din România şi Bulgaria, care ar slăbi sistemul social al Germaniei şi i-ar invada piaţa muncii, opiniile scepticilor sunt găzduite în tabloide, relatează Deutsche Welle în pagina electronică.

Dorothee Frings critică această abordare ca "lipsită de obiectivitate". Ea "strică climatul social", este de părere profesorul de dreptul muncii la Universitatea Niederrhein, adăugând că este extrem de important ca politicienii şi media să se abţină să abordeze problema din perspectiva "migraţia sărăciei" şi "vin ţiganii". Este vorba doar despre migrarea forţei de muncă, subliniază ea, insistând asupra facptului că "acest lucru corespunde proiectului european de piaţă deschisă".

Andreas Pott, directorul Institutului pentru Cercetarea Migrării şi Studii Interculturale de la Univesitatea Osnabrück (IMIS), este de acord că premisele abordării respective sunt nefondate. "Se mizează mult pe inducerea unei panici", subliniază el. Pott evocă mişcări migratorii măsurabile după aderarea Greciei, Portugaliei, Spaniei şi Poloniei la UE, însă insistă asupra faptului "afluxul scade după câţiva ani".

Germania a întâmpinat dificultăţi în a accepta migrarea ca un fapt, relevă el, adăugând că dezbaterea asupra imigraţiei este puternic influenţată mai degrabă de temeri decât de convingerea că migrarea poate ajuta la construirea unei societăţi. România şi Bulgaria au aderat la UE de la 1 ianuarie 2007, iar anularea în ianuarie a restricţiilor care le-au fost impuse de atunci, le va oferi cetăţenilor celor două ţări drepturi sociale şi de a munci depline, notează Potts. Mobilitatea muncii în UE nu este cu fenomen cu sens unic, avertizează el.

Germania are de câştigat de pe urma migraţiei, în contextul schimbărilor demografice, îmbătrânirii şi diminuării societăţii, "migrarea fiind necesară", este de părere expertul.

Pe fundalul îngrijorărilor că bulgarii şi românii ar putea cere ajutoare sociale în masă, experţii subliniază că ei nu se aşteaptă la acest lucru. În realitate, statistici UE actuale arată că, în 2012, abea 9% dintre românii şi bulgarii care trăiau în Germania au cerut ajutoare sociale, un nivel cu mult inferior mediei (15,9%) în cazul întregii populaţii migratorii şi doar puţin peste nivelul de 7,4 al germanilor care primesc ajutoare sociale.

Frings l-a citat pe preşedintele german Joachim Gauck atunci când a fost invitată să comenteze afirmaţii potrivit cărora "minorităţile sinti şi romă, care ocolesc munca şi au mulţi copii", sunt cele care se îndreaptă spre Germania. Gauck a declarat că stigmatizarea unui grup de persoane şi negarea capacităţii acestuia de a se integra este o "continuare a unei tradiţii profane, de secole, de discreditare, ostracizare şi persecuţie".

Dorinţa de a trăi o viaţă mai bună într-o ţară străină nu este deloc inacceptabilă, apreciază Pott. Din contră, "arată potenţialul inovaţiei", un lucru adevărat pentru emigranţii germani în Satele Unite şi în egală măsură pentru migranţii în UE din prezent, adaugă el. Expertul este de acord, însă, cu faptul că libertatea circulaţiei este mai dificil de implementat decât mobilitatea bunurilor, liberul acces la servicii ori libertatea de a crea o afacere, toate realităţi în numeroase părţi ale UE.

Pott denunţă o tendinţă pe care afirmă că a observat-o în ultimii zece ani în Germania, şi anume perceperea imigranţilor prin prisma beneficiului pe care-l aduc societăţii germane. Una este ca o ţară să îşi formuleze interesele şi cu totul alta ca oamenii să fie clasaţi pe criterii de utilitate, să fie stigmatizaţi sau acuzaţi că trăiesc pe spinarea altora, avertizează expertul în migrare. Acesta este un punct de vedere "inuman", denunţă el, subliniind că această opinie nu doar că desconsideră cererea de imigranţi la toate nivelurile societăţii, ci ignoră faptul că migranţii evoluează.

Expertul în domeniul migrării îndeamnă, astfel, la demolarea urgentă a barierelor care afectează procesul integrării în Germania. Este necesar ca oamenii să privească situaţia dintr-o nouă perspectivă ş să-şi dea seama că trăiesc într-o "societate caracterizată prin şi de către migraţie, este o problemă socială care priveşte pe toată lumea".