IMAGINI ISTORICE: Cum arăta Irakul înainte de starea de conflict – FOTO, VIDEO

Astfel, la aproape 35 de ani de la debutul acestei stări de conflict, este greu pentru mulţi să-şi imagineze cum arăta Irakul – a doua ţară ca rezerve de petrol din lume – înainte de această perioadă.

Însă, Irakul chiar a fost o ţară normală. Un documentar realizat între anii 1950 şi 1959, de compania Pathe, arată frumuseţea şi diversitatea peisajului urban şi rural.

Capitala Bagdad era un oraş modern, cu bulevarde largi şi circulaţie intensă.

Oamenii se putea bucura de relaxare la piscinele din oraş. Copii erau încurajaţi să meargă la şcoală, unde fetele jucau volei în curtea şcolii.

În sudul Irakului, oraşul-port Basra era considerat „Veneţia Orientului Mijlociu”. 

Oamenii aveau preocupări artistice, ei fiind filmaţi în timp ce cântau în diferite localuri sau pictau şi sculptau în ateliere de specialitate.

Toate acestea s-au schimbat în anii ’80, Irakul fiind implicat într-un conflict de lungă durată (1980-1988) cu vecinul din est, Iran, după ascensiunea la putere a lui Saddam Hussein (1979). Războiul a lăsat peste 1.000.000 de victime, militari şi civili, de ambele părţi.

Ocuparea Kuweitului de către Irak în 1990 şi atacurile repetate ale trupelor internaţionale au izolat Irakul la nivel mondial până în primăvara anului 2003, când Statele Unite şi Regatul Unit, împreună cu peste 50 alte state, au invadat Irakul şi au îndepărtat Partidul Ba’ath de la putere, continuând să deţină şi acum controlul asupra ţării.

În prezent, Irakul se confruntă cu o nouă criză, după izbucnirea unui conflict între forţele irakiene şi o coaliţie neobişnuită, condusă de insurgenţii islamişti, din care fac parte foşti ofiţeri din armata lui Saddam Hussein, grupări salafiste şi membri ai unor triburi, cu toţii uniţi împotriva unui inamic comun.

Combatanţii din gruparea Statul Islamic în Irak şi Levant (SIIL) sunt principalul motor al ofensivei fulgerătoare care le-a permis insurgenţilor să preia controlul, în zece zile, asupra unor părţi importante din nordul şi din centrul Irakului.

Organizaţia desprinsă din Al-Qaeda îşi coordonează însă activitatea cu alte grupări sunnite, printre care Armata Ordinului Naqshbandi şi Armata lui Muhammad, deşi „rolul acestora este limitat în operaţiune şi există divergenţe între ei”, explică ofiţerul.

Astfel, Armata Ordinului Naqshbandi ar fi apropiată de unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai fostului preşedinte Saddam Hussein, Izzat Ibrahim al-Douri, oficialul cu rangul cel mai înalt al fostului regim irakian aflat în libertate.

În schimb, Armata lui Muhammad, apropiată de fostul partid Baas, a luptat împotriva forţelor americane la Fallujah în 2005 şi a fost implicată într-o insurecţie în oraşul sunnit anul trecut.

Toate aceste grupări „primesc susţinere logistică din partea unor foşti membri ai partidului Baas”, care s-a aflat la guvernare în Irak în timpul lui Saddam Hussein, potrivit ofiţerului irakian.

Printre insurgenţi se află, de asemenea, Armata Mujahedinilor, formată din foşti ofiţeri din armata lui Saddam Hussein. „Chiar dacă aceste grupări nu împărtăşesc aceeaşi ideologie ca SIIL, ele susţin în prezent gruparea islamistă, urmând principiul „duşmanul duşmanului meu este prietenul meu”, a adăugat ofiţerul irakian.