Israel şi Arabia Saudită se pregătesc pentru războiul cu Iran. Conflictul ar putea fi declanşat după 2027

Iranul vrea "ştergerea Israelului de pe hartă" din 2006. George W. Bush jr. luase în considerare bombardarea instalaţiilor nucleare din Iran 

Israelul se pregăteşte din 2005 pentru un război cu Iran. Preşedintele Iranului de atunci, Mahmoud Ahmadinejad declara că Israelul trebuie şters de pe hartă. Din anul 2000, Iranul îmbogăţeşte uraniul pentru a fabrica arme nucleare pe care să le folosească împotriva Israelului. 

Fostul preşedinte american din anii 2001-2009, George W.Bush a declarat într-un interviu pentru The Guardian că a luat în considerare bombardarea instalaţiilor nucleare din Iran. 

Fostul preşedinte George Bush a ordonat Pentagonului să planifice un atac asupra instalaţiilor nucleare ale Iranului şi a considerat un atac ascuns asupra Siriei, dezvăluia în memoriile sale.  

„Acest atac ar fi oprit ceasul bombei, cel puţin temporar”.

Dar Bush mai spune că un astfel de atac ar fi produs o conflagraţie în Orientul Mijlociu ce ar fi dus la blocarea livrărilor de petrol şi dezlănţuirea miliţiilor jihadiste din Irak, Afganistan şi Liban. 

Spre deosebire de Barack Obama care a favorizat relaţiile diplomatice cu Iranul şi încheierea unui acord nuclear, Bush susţinea sancţionarea regimului de la Teheran.

„Un lucru este sigur. Statele Unite nu ar trebui să permită niciodată Iranului să ameninţe lumea cu o bombă nucleară”.   

Democraţii se temeau că Bush ar fi declanşat o altă tragedie similară cu războiul din Irak declanşat în 2003 pentru nişte arme chimice care nu au fost găsite niciodată, dar care a destabilizat Orientul Mijlociu. Statele Unite erau implicate în operaţiuni militare în Irak, Afganistan şi Pakistan, iar cheltuielile războiului împotriva terorismului era de ordinul trilioanelor de dolari. 

În timpul mandatului preşedintelui Donald Trump, relaţiile dintre SUA şi Iran s-au înrăutăţit după încetarea acordului nuclear şi uciderea generalului iranian Qasem Soleimani în ianuarie 2020. 

Israelul, pe cont propriu, nu are nicio şansă de victorie într-un război convenţional cu Iran 

Neoficial, Israelul este o putere nucleară. Iranul nu deţine momentan arme nucleare, dar regimul teocratic susţine că are deja capacitatea de a le fabrica.

Dar Iranul nu dispune încă de rachete de rază lungă sau rachete intercontinentale capabile să atingă ţinte din Israel. Estimativ, ar mai putea trece câţiva ani până când Iranul va avea capacitatea militară de a bombarda Israelul la distanţă. 

Însă nici Israelul nu e pregătit deplin să se apere de Iran pe cont propriu. 

Potrivit canalului The Infographics Show de pe You Tube, Israel cheltuieşte anual 20 miliarde de dolari pentru apărare şi primeşte contribuţii de 3,8 miliarde de dolari, pe când Iranul cheltuieşte doar 14 miliarde de dolari. Israel are 170.000 de militari activi, 445.000 de rezervişti, 2760 de tancuri, 10.500 de vehicule blindate, 300 de piese de artilerie remorcară, 252 de avioane de vânătoare, 252 aeronave de atac (F-35,F-16, F-15), 3 corvete, 6 submarine şi 32 bărci de patrulare. 

Iranul are  534.000 de militari activi, 400.000 de rezervişti, 1.650 tancuri, 2.200 vehicule blindate, 2.180 de piese de artilerie remorcată 150 de avioane de vânătoare, 158 aeronave de atac (F-14, F-4, F-5) de pe vremea Sahului, 3 corvete, 33 submarine, 230 bărci de patrulare şi 10 nave de amplasare şi distrugere a minelor maritime. 

The Infographics Show concluzionează că Israel, deşi are supremaţie aeriană, nu va putea face faţă de unul singur în faţa flotei navale şi armatei terestre iraniene. 

SUA ar putea pierde în faţa Iranului într-o confruntare navală  

Generalul Paul Van Riper, care a participat la Războiul din Vietnam şi la Primul Război din Golf, a participat la o simulare militară la mijlocul anului 2002, numit Millennium Challenge 2002.

Era o confruntare navală dintre echipa albastră (SUA) şi echipa roşie (o ţară din Orientul Mijlociu cu capacităţile militare echivalente cu cele ale Iranului sau Irakului). 

Van Riper a jucat în rolul de comandantul forţei adverse a echipei Roşii.

El a scufundat cu uşurinţă un întreg grup de luptă de nave americane în primele două zile. 

Van Riper a adoptat o strategie asimetrică. A folosit metode vechi pentru a se sustrage reţelei sofisticate de supraveghere electronică a adversarului său, folosind mesageri cu motociclete pentru a transmite ordine trupelor din prima linie şi semnale luminoase tipice celui de-al Doilea Război Mondial pentru a lansa avioane fără comunicaţii radio.

A folosit o flotă de bărci mici pentru a determina poziţia flotei adversarului până în a doua zi a exerciţiului. Într-o lovitură preventivă, el a lansat o salvă masivă de rachete de croazieră care au copleşit senzorii electronici ale forţelor americane şi a distrus 16 nave de război.

Printre navele americane distruse era un portavion,10 crucişătoare şi 5 nave amfibie.

Confruntarea navală s-a terminat cu moartea a peste 20.000 de militari americani. Rezultatele par îngrijorătoare, mai ales dacă iranienii ar putea folosi piloţi de aeronave şi bărcile de patrulare în misiuni sinucigaşe. Iranul s-ar putea inspira după tacticile Japoniei din timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi ar putea efectua atacuri de tip kamikaze asupra flotei americane. 

SUA poate că ar putea anihila Iranul prin bombardamente aeriene, dar şi-ar crea imaginea unei ţări agresoare ca Rusia în Ucraina. 

Şi chiar dacă SUA ar învinge Iranul şi ar înlătura regimul teocratic de la Teheran în scurt timp, la fel cum a înlăturat regimul lui Saddam Hussein în 2003, ar avea de înfruntat miliţiile de jihadişti şi insurgenţi ce ar opune rezistenţă ocupaţiei americane temporare şi democratizării. 

Israel şi SUA mai au nevoie de încă un aliat- Arabia Saudită 

Iniţial, Israel şi SUA se bazau pe Irak după retragerea trupelor americane din Irak în 2011. Dar în 2014, Irakul a pierdut teritorii după ce trupele irakiene s-au predat ori au fugit din calea atacurilor comise de gruparea teroristă Daesh sau Statul Islamic al Siriei şi Irakului, care a proclamat instaurarea Califatului. 

Până în 2019, americanii au dus lupte grele cu ISIS pentru a-i ajuta pe irakieni să-şi recupereze teritoriile. 

Având în vedere rezultatele războiului dintre Irak şi Iran din anii 1980-1988, SUA şi Israel nu se pot baza doar pe Irak să se apere de statul învecinat în caz de război. 

Arabia Saudită se află într-un război rece cu Iranul din 1979, iar din 2015, conflictul a escaladat într-un război proxy în Irak şi Yemen unde se luptă miliţii jihadiste pro-iraniene cu mercenari jihadişti angajaţi de saudiţi.  

Pe 20 mai 2017, Donald Trump încheia un acord cu regele Arabiei Saudite, Salman. Cei doi lideri au semnat o serie de scrisori de intenţie pentru ca Regatul Arabiei Saudite să achiziţioneze imediat arme din Statele Unite în valoare totală de 110 miliarde dolari, şi alte arme în valoare de 350 de miliarde de dolari pentru următorii 10 ani. 

Achiziţiile preconizate includ tancuri, nave de luptă, sisteme de apărare antirachetă, precum şi tehnologii radar, de comunicaţii şi de securitate cibernetică, toate acestea le va avea Arabia Saudită până în anul 2027. Transferul a fost văzut pe scară largă ca o contrabalansare împotriva influenţei Iranului în regiune. 

Acordul se va încheia în 2027, iar Arabia Saudită va fi pe deplin pregătită pentru un război cu Iranul. 

The Guardian scrie că Israelul şi Arabia Saudită poartă „discuţii pentru apărarea comună împotriva Iranului”.

Înalţi oficiali militari din Israel şi Arabia Saudită s-au întâlnit în discuţii secrete intermediate de SUA pentru a discuta despre coordonarea apărării împotriva Iranului. Delegaţiile din Riad, precum şi din Qatar, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Iordania şi Egipt s-au întâlnit cu şeful de stat major al Forţelor de Apărare Israelului în oraşul egiptean Sharm el-Sheikh în martie, a dezvăluit Wall Street Journal. 

Preşedintele Joe Biden a vizitat recent Israelul şi Arabia Saudită pentru a anunţa paşi suplimentari în relaţia de încălzire dintre două dintre cele mai puternice naţiuni din Orientul Mijlociu, pentru a propune permiterea zborurilor comerciale israeliene deasupra regatului saudit şi aprobarea israeliană a unui plan de transfer al Egiptului asupra a două insule strategice de la Marea Roşie înapoi la Riad.

De asemenea, ţările arabe par să fie din ce în ce mai dornice să acceseze tehnologia sofisticată de apărare aeriană israeliană, după o serie de lovituri cu drone în ultimii ani asupra instalaţiilor şi infrastructurii petroliere din Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite despre care se crede că au fost realizate de Iran.

Cel mai grav atac, revendicat de rebelii Houthi din Yemen, susţinuţi de Iran, a lovit un complex Aramco din Arabia Saudită în septembrie 2019, oprind aproximativ 5% din producţia mondială de petrol şi provocând haos pe pieţele financiare.

Troica Orientului Mijlociu

Publicaţia Salon, care tratează subiectul mai critic, susţine că SUA, Israelul şi Arabia Saudită complotează un război cu Iranul după ce  Donald Trump a sabotat acordul nuclear.

Comandamentul central al SUA (CENTCOM) analizează opţiunile de atac în cazul în care Teheranul este pregătit să fabrice o armă nucleară, iar Israelul, care se opune negocierilor nucleare dintre SUA şi Iran, efectuează lovituri militare.

În timpul vizitei sale recente în Israel, preşedintele Biden l-a asigurat pe prim-ministrul interimar Yair Lapid că SUA sunt „pregătite să folosească toate elementele puterii sale  naţionale”, inclusiv forţa militară, pentru a opri Iranul să construiască o armă nucleară.

Arabia Saudită, Israelul şi SUA funcţionează ca o troică în Orientul Mijlociu. Guvernul israelian a construit o alianţă strânsă cu Arabia Saudită.

Salon susţine că Arabia Saudită este condusă de un regim criminal care a produs 15 dintre cei 19 terorişti care au comis atacurile de la 11 septembrie, şi scrie că este un sponsor prolific al terorismului internaţional, susţinând jihadismul salafit, că este baza al-Qaida, şi altor grupări precum talibanii afgani, Lashkar-e-Taiba  şi Frontul al-Nusra.  

Israelul, singura putere nucleară cunoscută din Orientul Mijlociu, a condus o campanie de atacuri sub acoperire asupra site-urilor nucleare iraniene şi a oamenilor de ştiinţă nucleari. Patru oameni de ştiinţă iranieni au fost asasinaţi, probabil de Israel, între 2010 şi 2012. În iulie 2020, un incendiu, atribuit unei bombe israeliene, a avariat situl nuclear iranian Natanz.

În noiembrie 2020, Israelul a folosit mitraliere cu telecomandă pentru a-l asasina pe cel mai important om de ştiinţă nuclear al Iranului.

În ianuarie 2020, Donald Trump a condus operaţiunea de asarinarea generalului iranian Qassem Soleimani, folosind o dronă MQ-9 Reaper care a tras cu rachete în în convoiul său aflat lângă aeroportul din Bagdad. Qasem Soleimani pregătea miliţiile pro-iraniene să atace bazele americane din Irak. 

Israelul a alocat 1,5 miliarde de dolari pentru un potenţial atac împotriva Iranului şi, în prima săptămână din iunie 2022, a organizat exerciţii militare de amploare, inclusiv unul în Marea Mediterana şi în Marea Roşie, pentru a pregăti atacurile asupra instalaţiilor nucleare iraniene, folosind zeci de aeronave Lockheed Martin F-35.  

Iran ar putea intra în faliment din 2027 din cauza sancţiunilor 

Publicaţia Haaretz transmite că Iran va intra în faliment din 2027 din cauza sancţiunilor date din noiembrie 1979 încoace. 

Şi totuşi, cu un buget anual de 22 de miliarde de dolari, Corpul Gărzii Revoluţionare Islamice este puterea din spatele tronului din Iran.

Peste 4.000 de medici iranieni au solicitat permise de emigrare în ultimul an. Lor li s-au alăturat mii de instalatori, dulgheri şi chiar frizeri – care nu îşi mai pot câştiga existenţa, având în vedere creşterea uriaşă a preţurilor bunurilor de larg consum şi devalorizarea rialului iranian.

Asia Times scrie că în ultimele săptămâni, protestele au făcut furori în toată ţara după ce Ebrahim Raisi, preşedintele Iranului,  a decis să reducă subvenţiile pentru alimente şi majoritatea bunurilor de bază şi să nu mai aloce valută străină preferenţială importurilor de grâu, ulei de gătit, porumb, păsări şi medicamente, ceea ce s-a tradus în triplarea preţurilor la pâine, ouă, paste, pui şi produsele lactate. 

Potrivit rapoartelor recente ale Ministerului Cooperativelor, Muncii şi Asistenţei Sociale, aproape 30 de milioane de iranieni, reprezentând 35% din populaţie, trăiesc sub pragul sărăciei. 70% trăiesc în sărăcie relativă după ce Centrul de Statistică al Iranului a stabilit rata inflaţiei din acest an la 40,2%.

După venirea la putere, Raisi s-a angajat să ia măsuri rapide pentru a reface starea dezolantă a economiei naţionale. Însă aproape de sfârşitul primului său an de mandat, clericului realizează că economia nu funcţionează conform discursurilor sentimentale şi retoricii înflăcărate. 

Arabia Saudită şi Israel ar putea profita de contextul economic vulnerabil al Iranului şi i-ar putea ataca preventiv instalaţiile nucleare până în 2030, cu sprijinul Irakului şi cu coordonarea Statelor Unite. 

În 2027, Arabia Saudită va avea suficient armament pentru apărare în faţa ameninţării iraniene mulţumită acordului cu Donald Trump din 2017.