Macron sau Le Pen: de ce contează pentru Franţa, UE şi Occident

Care sunt diferenţele dintre cei doi, în privinţa problemelor majore:

Economia:

Le Pen: Moştenitoarea de extremă dreapta a transformat fostul Front Naţional, transformând partidul tatălui său. Ea doreşte să implementeze o politică de "Cumpărare a produselor franceze" la licitaţiile publice, să reducă vârsta minimă de pensionare la 60 de ani pentru cei care au început să lucreze înainte de 20 de ani, să elimine impozitul pe venit pentru cei cu vârsta sub 30 de ani şi să reducă TVA-ul pentru energie de la 20% la 5,5%.

De asemenea, ea ar urma să cheltuiască 2 miliarde de euro (2,18 miliarde de dolari) în 5 ani pentru a creşte salariile lucrătorilor din spitale şi pentru a recruta 10.000 de angajaţi în plus. Salariile profesorilor ar urma să crească cu 15% în 5 ani.

Gilles Ivaldi, politolog la Sciences-Po, spune că programul economic al partidului ei este mai de stânga decât a fost în ultimele decenii.

"Comerţul liber ucide planeta", a declarat Le Pen în timpul unei dezbateri televizate cu Macron.

Macron : Liderul francez intenţionează să dubleze reformele pe care le-a implementat în timpul primului său mandat, principalul punct al manifestului său fiind creşterea vârstei minime de pensionare de la 62 de ani la 65 de ani.

"Nu vreau să ne măresc taxele, nu vreau să măresc datoria, vreau chiar să încep să o plătesc în următorii cinci ani", a declarat Macron în timpul dezbaterii. "Aşa că vreau să muncim mai mult".

Macron promite, de asemenea, să condiţioneze unele beneficii sociale de 15-20 de ore de formare profesională, similar cu politicile din ţări precum Statele Unite sau Marea Britanie. Indeminaţia de şomaj ar urma să fie legată de puterea economiei.

În încercarea sa de a rămâne fidel devizei sale "nici de stânga, nici de dreapta", el a promis, de asemenea, să facă ca beneficiile să fie automate pentru cei care se califică, în loc să le ceară potenţialilor beneficiari să depună o cerere.

Europa:

Le Pen : Ea insistă că nu are niciun "program secret" pentru ca Franţa - membru fondator al UE - să părăsească blocul de 27 de naţiuni, moneda sa unică sau zona Schengen.

Opozanţii consideră că politicile sale ar crea, în cel mai bun caz, noi tensiuni în cadrul blocului - a cărui unitate a fost testată în ultimii ani de criza migraţiei, de plecarea Marii Britanii şi de pandemia COVID-19 - şi, în cel mai rău caz, ar duce la un "Frexit".

Le Pen a declarat că va reduce contribuţiile franceze la bugetul UE, va renegocia acordul Schengen şi va reintroduce controale asupra bunurilor care intră în ţară din alte state UE.

Ea ar încerca să restabilească primatul legislaţiei franceze asupra legislaţiei UE - baza fundamentală a integrării europene - şi doreşte ca blocul să devină o asociaţie liberă de ţări suverane care cooperează.

"Aceasta reprezintă o golire completă a ceea ce UE a încercat să realizeze în toţi aceşti ani", a declarat un diplomat de rang înalt.

Macron: Eurofilul înfocat ar continua să facă presiuni pentru a dezvolta ceea ce el numeşte "autonomia strategică" a Europei în domeniul apărării, tehnologiei, agriculturii şi energiei şi pentru a reduce dependenţa blocului faţă de alte puteri.

Macron a încercat să reorienteze UE către o poziţie mai protecţionistă, blocând unele acorduri de liber schimb cu alte blocuri, cum ar fi Mercosur din America de Sud, şi creând un mecanism care sporeşte controlul asupra preluării companiilor strategice ale UE.

De asemenea, este probabil ca Macron să facă presiuni pentru o mai mare reglementare a giganţilor americani din domeniul tehnologiei şi a declarat că doreşte să creeze un "metavers european" care să concureze cu cel al Facebook.

Relaţia dintre Paris şi Berlin va rămâne esenţială pentru modelarea viitorului Europei. "Cred în cuplul franco-german", a spus el.

Alianţa Occidentală:

Le Pen: Le Pen vrea să scoată Franţa din comandamentul integrat al alianţei militare transatlantice NATO, într-o provocare la adresa arhitecturii de securitate a Occidentului de după Războiul Rece.

Oponenţii o acuză că este prea apropiată de Moscova. Partidul ei a primit un împrumut bancar de la o bancă rusă în 2014 şi a fost găzduită de preşedintele rus Vladimir Putin la Kremlin cu puţin timp înainte de alegerile prezidenţiale din 2017.

Macron a acuzat-o pe Le Pen că este pe statul de plată al lui Putin, spunându-i: "Vorbeşti despre bancherul tău când vorbeşti despre Rusia".

Ea a condamnat invazia Rusiei în Ucraina, dar spune că Moscova ar putea fi din nou un aliat după război. Ea a declarat că va urmări o politică externă la distanţă egală de Washington şi Moscova.

Macron: Deşi Macron a iritat întreaga alianţă transatlantică, în special în Europa de Est şi în Germania, atunci când a numit NATO "în moarte cerebrală" în 2019, el a declarat de atunci că invazia rusă din Ucraina a "trezit-o din nou la viaţă".

Cu toate acestea, el ar căuta să îi facă pe europeni mai puţin dependenţi de armata americană pentru securitate.

Macron a împins UE să se concentreze mai mult pe Indo-Pacific şi pe influenţa crescândă a Chinei în regiune. Cu toate acestea, el a intrat în conflict cu Washingtonul, Londra şi Canberra după ce Australia a renunţat la un contract masiv de submarine cu Franţa.