Maia Sandu: "sabotori ruşi deghizaţi în civili provoacă tulburări interne"

Între timp, preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat fără temei Kievul că plănuieşte un atac asupra Transnistriei, un teritoriu pro-rus din Moldova unde se află amplasate trupe ruseşti. 

Temerile că Putin ar putea crea un pretext pentru o anexare în stil Crimeea au crescut. 

Preşedintele american Joe Biden s-a întâlnit pe preşedintele Sandu la finalul călătoriei sale la Varşovia de săptămâna trecută, marcând aniversarea unui an de la invazia Rusiei. Casa Albă a spus că a reafirmat sprijinul pentru „suveranitatea şi integritatea teritorială” a Republicii Moldova.

La începutul lunii februarie, Zelensky a avertizat că serviciile de informaţii ucrainene au interceptat un plan rusesc de destabilizare a instituţiilor politice din Moldova. 

Demisia recentă a prim-ministrului ţării a urmat unei perioade de criză în desfăşurare, marcată de creşterea preţurilor la gaze şi de o inflaţie vertiginoasă. Noul prim-ministru al Republicii Moldova, Dorin Recean, a continuat eforturile guvernului pro-european,  dar proteste activiştilor pro-ruşi şi membrii unor partide pro-ruse au pus foc pe paie la Chişinău 

Moldova se străduieşte să găsească noi surse de energie de la jumătatea lunii octombrie după ce rachetele ruseşti în Ucraina au afectat infrastructura electrică ucraineană care furniza aproape o treime din importurile de energie electrică. 
 
Pe fondul tensiunilor, Preşedintele Republicii Moldova Sandu a emis o acuzaţie directă că Rusia caută să profite de situaţie.

Maia Sandu a declarat toamna trecută  că guvernul a prevenit  „o serie de acţiuni violente organizate de sabotori care aveau pregătire militară şi erau deghizaţi în civili asupra clădirilor guvernamentale, aceştia plănuind să ia ostatici”.

„Este clar că aceste ameninţări din partea Rusiei şi apetitul de a escalada războiul faţă de noi este foarte mare”, a declarat pentru CNN Iulian Groza, fostul viceministru de externe al Republicii Moldova şi acum director al Institutului pentru Politici şi Reforme Europene din Chişinău.

„Moldova este cea mai afectată ţară după Ucraina de războiul Rusiei”, a spus el. „Suntem încă o ţară mică, care are încă o economie subdezvoltată şi asta creează multă presiune”.

În ciuda pledoariilor de nevinovăţie ale Moscovei, acţiunile sale cu privire la Moldova seamănă izbitor cu măsurile pe care le-a făcut înaintea anexării Crimeei în 2014 şi a invaziei sale pe scară largă a Ucrainei anul trecut.

Marţi, Putin a revocat un decret de politică externă din 2012 care a recunoscut parţial independenţa Moldovei, potrivit Reuters .

Apoi, joi, Ministerul Apărării al Rusiei a acuzat Ucraina că „pregăteşte o provocare armată” împotriva regiunii separatiste pro-ruse a Moldovei, Transnistria, „în viitorul apropiat”, a informat presa de stat TASS.

Dar afirmaţia i-a pus pe liderii occidentali în alertă, venind la aproape exact un an după ce Putin a făcut afirmaţii similare, neîntemeiate, că ruşii pe care îi proteja erau atacaţi în Donbas de trupe ucrainene neonaziste, ceea ce l-ar fi determinat să înceapă operaţiunea militară specială pentru autoapărare.

Moldova, transmite CNN,  este o ţară aflată la o răscruce între est şi vest. Guvernul său şi majoritatea cetăţenilor săi doresc legături mai strânse cu UE, iar ţara a obţinut statutul de candidat anul trecut. Dar găzduieşte şi o facţiune separatistă al cărei sentiment Moscova a căutat cu nerăbdare să-l enerveze.

A fost un punct de foc la periferia invaziei Ucrainei de către Rusia în ultimul an, cu rachete ruseşti traversând spaţiul aerian moldovenesc de mai multe ori, inclusiv la începutul acestei luni.

O serie de explozii în Transnistria în aprilie anul trecut a stârnit îngrijorarea că Putin caută să atragă teritoriul în invazia sa.

Oicialii din Moldova au avertizat Occidentul că ţara lor ar putea fi următoarea pe lista lui Putin.

În cazul în care Rusia lansează o ofensivă de primăvară care se concentrează pe sudul Ucrainei, ar putea căuta din nou o modalitate să se strecoare spre Odesa şi apoi să se conecteze cu Transnistria, creând, în esenţă, un pod terestru care străbate sudul Ucrainei şi se apropie şi mai mult de teritoriul NATO.