Parlamentul danez acordă autonomie sporită Groenlandei

Toate partidele, cu excepţia Partidului Poporului Danez (de extremă dreaptă) au votat textul, acordând astfel o mai mare autonomie groenlandezilor, obţinută printr-un referendum în noiembrie, ceea ce le deschide calea către independenţă.

Peste 75 la sută dintre groenlandezi au votat pentru o autonomie extinsă a acestei insule strategice din Oceanul Arctic, aflată sub dominaţie daneză de 300 de ani, faţă de 24 la sută care au votat împotrivă.

"Astăzi ceea ce ne doream s-a întâmplat. Astăzi este o zi istorică importantă care nu va fi uitată niciodată", a declarat şeful Guvernului local, Hans Enoksen, într-un comunicat.

Adresând salutările "cele mai sincere groenlandezilor", Enoksen şi-a exprimat bucuria de a vedea că "eforturile din ultimii ani au avut rezultate".

"Suntem recunoscuţi în prezent ca popor (...) Vom avea dreptul de a exploata resursele subsolului şi limba noastră va deveni limbă oficială", a precizat acesta.

Regimul negociat cu Danemarca, în afară de dreptul la autodetermiane şi recunoaşterea ca popor, le va acorda groenlandezilor dreptul de a controla propriiile resurse minerale (petrol, gaze, diamante, uraniu, zinc, plumb).

Noul statut va intra în vigoare la 21 iulie 2009, zi de sărbătoare naţională, care va fi celebrată în prezenţa reginei Margareta a II-a a Danemarcei şi a premierului danez, Lars Loekke Rasmussen.

Groenlanda, care are 57.000 de locuitori, dintre care circa 50.000 inuiţi, beneficiază de un statut de autonomie internă din 1979. Aceasta primeşte din partea statului danez subvenţii în valoare de 3,2 miliarde de coroane (429 de milioane de euro) pe an, aproape jumătate din bugetul său.

Insula, care trăieşte în special din pescuit, a ales prin referendum în 1982 să iasă din CEE (acutala UE) la 1 februarie 1985. Aceasta găzduieşte de asemenea baza radarului maerican de la Thule, care va fi unul dintre elementele esenţiale ale viitorului scut antirachetă al Statelor Unite.