Polonia: geopolitica devine un factor determinant al investiţiilor în prima centrală nucleară

Zygmunt Solorz-Zak şi-a dezvăluit planurile după un anunţ făcut de firma poloneză de produse chimice Syhthos, deţinută de un alt miliardar polonez, Michael Solowow, privitor la dezvoltarea de patru mici reactoare nucleare. Guvernul polonez are la rândul său propriile planuri pentru sectorul nuclear, scrie Deutsche Welle.

Planurile Synthos nu vor apărea până în anii 2030 cel mai devreme, în timp ce Baltic Nuclear Plant (BEJ) ar putea fi construită în perioada 2028-2029. Costul construirii a patru unităţi poloneze cu o capacitate de 4 GW este estimat la 105 miliarde de zloţi (23 mld. euro), în timp ce costul BEJ ar urma să se ridice la circa 30 miliarde de zloţi.

Iniţial, BEJ implica construirea a două reactoare, acestea urmând să devină operaţionale în 2016 şi 2018, însă în 2013 lucrările de construcţii au fost suspendate când statele vecine au anunţat că nu vor cumpăra electricitatea pe fondul eforturilor de a scăpa de strategia pe energie extrem de politizată a Kremlinului. Compania rusească Rosenergoatom, parte a Rosatom, a suspendat în 2019 lucrările pe o perioadă de 5 ani.

Din 1989, guverne poloneze succesive au încercat să detaşeze sursele de energie ale Poloniei de Rusia, iar construcţia unei centrale în Kalinin­grad capabilă să apro­vizio­neze pie­ţele de electrici­tate din UE de­pinde de acceptul Polo­niei privind constru­irea unui „pod ener­getic“, un interconector, între Kaliningrad şi reţeaua poloneză.

Strategia pe energie a guvernului polonez prevede construirea a şase reactoare nucleare. În 2033, Varşovia ar urma să lanseze primul reactor al primei sale centrale nucleare, iar reactoarele următoare ar urma să fie construirea la fiecare doi-trei ani până la atingerea ţintei de şase.

În condiţiile în care Polonia ţinteşte reducerea cotei cărbunelui în generarea de electricitate, Tomasz Matwiejczuk, purtător de cuvânt al Solorz-Zak, arată că investiţia reprezintă o alternativă de energie curată, ieftină, şi în plus de la o centrală care va fi controlată şi de Polonia.

Totuşi, investiţiile în active din sectorul energiei nucleare sunt costisitoare, indică Wladyslaw Mielczarski, profesor la Universitatea Tehnică din Lodz.

Ţările vecine au reacţii amestecate faţă de proiect. Solorz-Zak s-ar putea alia cu compania ungară de stat MVM în cadrul proiectului din Kaliningrad, premierii celor două ţări discutând despre acest subiect de mai multe ori. Ţările baltice, pe de altă parte, ar putea să nu aibă o poziţie la fel de favorabilă.

Guvernul polonez este prins la mijloc. În condiţiile în care acesta este implicat într-un conflict cu Washingtonul privitor la un investitor media american din Polonia, discuţiile privind energia nucleară ar putea oferi o oarecare influenţă partidului de guvernământ PiS în mod tradiţional rusofob, care este de asemenea nemulţumit de unda verde dată de Washington gazoductului Nord Stream 2.

„Dacă relaţiile dintre Polonia şi Rusia se îmbunătăţesc, proiectul din Kaliningrad ar putea primi undă verde din partea guvernului“, arată Robert Tomaszweski, analist la Polityka Insight.

Însă nu multe ţări europene vor fi mulţumite să aibă astfel de construcţii în desfăşurare în apropiere. Germania este una dintre ele.