Acordul de 8 mld. $ dintre România şi SUA pentru energia nucleară a trecut de Parlament

Proiectului de lege privind ratificarea Acordului între Gu­vernul României şi Guvernul SUA pentru dezvoltarea proiectelor nucleare de pe platforma de la Cernavodă a trecut de Parlament, următorii paşi fiind promulgarea de către şeful statului şi publicarea în Monitorul Oficial.

“Din prisma operatorului, timpul este o variabilă importantă în realizarea proiectelor, scopul nostru fiind să avem Unitatea 3 conectată la reţea în anul 2030, iar Unitatea 4 în anul 2031. Astfel, România se va alinia statelor care valorifică intens resursele interne pentru a asigura atât tranziţia, cât şi necesarul de consum la preţuri sustenabile având în vedere că, de exemplu, în baza studiilor internaţionale, costul electricităţii rezultat din extinderea duratei de viaţă a unităţilor nucleare este cel mai mic dintre toate sursele, iar cel aferent proiectelor nucleare noi, este considerat competitiv. Aşadar, proiectele nucleare vin cu dublu avantaj: costuri competitive şi zero emisii de CO2”, a declarat Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă care acum funcţionează cu două unităţi.

Acordul negociat în perioada 2019-2020 vizează dezvoltarea unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, cooperarea în domenii precum regle­men­tarea, cercetarea şi dezvoltarea, schim­buri între laboratoare de cercetare şi uni­versităţi şi pregătirea personalului, potrivit infor­maţiilor oficiale.

“De asemenea, cele două proiecte nucleare (Unităţile 3 şi 4 şi retehnologizarea U1) vor contribui la dezvoltarea lanţului intern de aprovizionare, vor genera suplimentar până la 9.000 de locuri de muncă”, mai spun reprezentanţii Nuclearelectrica.

La finalul anului trecut, acordul România-SUA pentru centrala de la Cernavodă a fost anunţat de cele două părţi, suma care ar urma să fie investită în baza acestuia fiind de 8 miliarde de dolari. Acordul va rămâne în vigoare 30 de ani şi va fi prelungit automat cu perioade succesive de cinci ani, cu excepţia cazului în care una din părţi notifică celeilalte părţi intenţia de a nu merge mai departe.

„Adiţional proiectelor actuale, proiec­tului Unităţilor 3 şi 4 şi retehnologizării unităţii 1 de la Cernavodă, acordul prevede şi cooperarea pe termen lung şi foarte lung prin posibilitatea dezvoltării reactoarelor modulare mici în România, pe un amplasament ce urmează a fi stabilit, în vederea asigurării în viitor a flexibilităţii şi sclabilităţii tehnologiilor nucleare“, se mai arată în documentele oficiale.

Centrala nucleară de la Cernavodă a asigurat anul trecut 20% din consumul intern de energie, fiind unul dintre cei mai ieftini şi stabili producători locali.