Putin spune că preşedintele chinez Xi Jinping are întrebări şi îngrijorări cu privire la Ucraina

Războiul din Ucraina a ucis zeci de mii de oameni şi a împins economia globală în ape nebănuite, cu o creştere a preţurilor la alimente şi energie, pe fondul celei mai mari confruntări între Moscova şi Occident de la Războiul Rece încoace.

La prima lor întâlnire faţă în faţă de la război, Xi a declarat că este foarte fericit să se întâlnească din nou cu "vechiul meu prieten", după ce Putin a spus că încercările grosolane ale Statelor Unite de a crea o lume unipolară vor eşua.

"Apreciem foarte mult poziţia echilibrată a prietenilor noştri chinezi în ceea ce priveşte criza din Ucraina", i-a spus Putin lui Xi. "Înţelegem întrebările şi îngrijorarea dumneavoastră în această privinţă. În timpul întâlnirii de astăzi, vom explica, desigur, poziţia noastră".

Primele remarci ale lui Putin cu privire la îngrijorarea Chinei în legătură cu războiul vin la doar câteva zile după o retragerea grăbită a forţelor sale în nord-estul Ucrainei.

Xi, căruia Partidul Comunist urmează să-i acorde luna viitoare un al treilea mandat de conducere şi să-şi consolideze astfel locul de cel mai puternic lider al ţării de la Mao Zedong încoace, nu a menţionat Ucraina în comentariile sale publice.

O prezentare chineză a întâlnirii nu a menţionat, de asemenea, Ucraina. Documentul a precizat că China este dispusă să acorde un sprijin puternic Rusiei pentru chestiuni legate de interesele sale principale, a relatat televiziunea de stat CCTV.

China s-a abţinut de la a condamna operaţiunea Rusiei împotriva Ucrainei sau de a o numi "invazie", în conformitate cu Kremlinul, care prezintă războiul drept "o operaţiune militară specială".

Ultima dată când Xi şi Putin s-au întâlnit personal, cu doar câteva săptămâni înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, au declarat un parteneriat "fără limite" şi au semnat o promisiune de a colabora mai mult împotriva Occidentului.

Cu toate acestea, Beijingul este perturbat de impactul asupra economiei globale şi a avut grijă să nu acorde Rusiei un sprijin material care ar putea declanşa sancţiuni occidentale asupra economiei Chinei.

Parteneriatul Xi-Putin este considerat una dintre cele mai importante evoluţii din geopolitică după ascensiunea spectaculoasă a Chinei din ultimii 40 de ani.

Xi, fiul unui revoluţionar comunist care a lăudat în public literatura rusă, şi Putin, care a crescut în Leningrad, acum Sankt Petersburg, şi a ajuns la maturitate în KGB-ul din epoca sovietică, au declarat că vor lucra împreună.

Dar războiul din Ucraina a subliniat traiectoriile diferite ale Chinei şi Rusiei: una este o superputere în ascensiune, a cărei economie se preconizează că va depăşi Statele Unite într-un deceniu; cealaltă, o fostă superputere care se luptă cu un război istovitor.

Cândva lider în ierarhia comunistă globală, Rusia, după prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991, este acum un partener secundar al unei Chine renăscute, care conduce deja în unele tehnologii ale secolului XXI.

"În faţa schimbărilor din lume, din vremurile noastre şi din istorie, China este dispusă să colaboreze cu Rusia pentru a juca un rol de lider în demonstrarea responsabilităţii marilor puteri şi pentru a insufla stabilitate şi energie pozitivă într-o lume aflată în turbulenţe", i-a spus Xi lui Putin.

În timp ce Xi s-a întâlnit personal cu Putin de 39 de ori de când a devenit preşedinte al Chinei, în 2013, el nu s-a întâlnit încă cu Joe Biden, de când acesta a devenit preşedinte al SUA, în 2021.

Călătoria lui Xi în Kazahstan şi Uzbekistan a fost prima sa călătorie în afara Chinei de la începutul pandemiei COVID-19. Ultima sa călătorie în afara Chinei a fost o vizită în Myanmar în ianuarie 2020.

Deşi Rusia şi China au fost în trecut rivali şi au purtat războaie, Putin şi Xi împărtăşesc o viziune care vede un Occident decadent şi în declin, la fel cum China contestă supremaţia Statelor Unite.

Putin a susţinut în mod explicit China în privinţa Taiwanului

"Intenţionăm să aderăm cu fermitate la principiul "O singură China"", a declarat Putin. "Condamnăm provocările Statelor Unite şi ale sateliţilor lor în strâmtoarea Taiwan".

China a organizat exerciţii militare de tip blocadă în jurul Taiwanului după ce preşedintele Camerei Reprezentanţilor din SUA, Nancy Pelosi, a vizitat insula, luna trecută. Guvernul Taiwanului respinge pretenţiile de suveranitate ale Chinei.

În timp ce Occidentul încearcă să îşi reducă dependenţa de energia rusă, Putin încearcă să stimuleze exporturile de energie către China şi Asia, posibil cu o conductă prin Mongolia.

În cadrul unei întâlniri cu Xi şi Putin, preşedintele mongol Ukhnaagiin Khurelsukh a declarat că susţine construcţia de conducte de petrol şi gaze din Rusia către China prin Mongolia.

Rusia studiază de ani de zile posibilitatea ca un nou gazoduct major - Power of Siberia 2 - să traverseze Mongolia, ducând gazul rusesc în China.

Acesta va transporta 50 de miliarde de metri cubi de gaz pe an, aproximativ o treime din ceea ce Rusia vinde de obicei Europei - sau echivalentul volumelor anuale ale Nord Stream 1.