Radiografia transparenţei finanţării politice în UE. The Guardian: Un sfert din donaţiile politice din UE merg către partide extremiste şi populiste

În contextul în care sondajele prevăd o creştere a sprijinului pentru partidele conservatoare extremiste, eurosceptice şi pro-Rusia, publicaţia The Guardian şi alţi 26 de parteneri media, conduşi de grupul de investigaţii Follow the Money, au dat publicităţii Transparency Gap, cea mai amplă analiză de până acum a finanţării politice în UE.

Datele au fost culese din rapoartele anuale a peste 200 de partide din 25 de ţări. Ele arată că 150 de milioane de euro, echivalentul a 1 euro din 4 euro din toate donaţiile private făcute între 2019 şi 2022, au mers către partidele populiste şi cele cu cele mai extreme opinii politice, potrivit sursei citate.

Grupurile de extremă-dreapta au atras peste 97 de milioane de euro, echivalentul a 1 euro la fiecare 7 euro din banii privaţi.

În timp ce majoritatea ţărilor obligă partidele să îşi declare veniturile totale din surse publice şi private, normele variază foarte mult, iar în unele state membre, finanţarea este o „cutie neagră”.

Trei sferturi dintre acestea nu publică nicio informaţie sau publică doar date parţiale cu privire la persoanele sau întreprinderile care se află în spatele donaţiilor către partide.

„Nimic nu interzice partidelor să publice informaţii mai detaliate decât cele cerute de lege”, a declarat Fernando Casal Bértoa, expert în partide şi sisteme politice europene şi profesor asociat de politică comparată la Universitatea Nottingham. „Dar aproape nimeni nu o face. Partidele nu sunt interesate de transparenţă. Ele cred că acest lucru le va limita", a spus el, potrivit The Guardian.

Cum stă situaţia în Europa

În Franţa, trei partide aflate la extremele spectrului politic - Reconquête şi Adunarea Naţională a lui Marine Le Pen, la dreapta, şi La France Insoumise, la stânga - au înregistrat o creştere dramatică a sprijinului financiar. Aceste trei partide au absorbit doar 13% din banii nepublici strânşi în Franţa în 2019, dar ponderea lor a ajuns la 38% în 2022, când Emmanuel Macron s-a confruntat cu Marine Le Pen într-unul din tururi pentru prezidenţiale.

În Letonia, care se aşteaptă să înregistreze luna viitoare o creştere puternică a numărului de europarlamentari antieuropeni şi populişti, finanţarea privată a partidelor populiste a crescut de la 9% la 36% în patru ani, în principal datorită partidului populist de centru-dreapta „Letonia Întâi”.

Partidul ungar Fidesz, condus de premierul Viktor Orban, care se află la putere de 14 ani şi care a supravegheat o reducere a finanţării de stat, a obţinut 55% din toţi banii privaţi în 2022.

În Italia, patru partide populiste, printre care Fraţii din Italia ai Giorgiei Meloni şi Liga lui Matteo Salvini - ambele la dreapta spectrului politic - alături de Forza Italia şi Mişcarea Cinci Stele – la stânga –, şi-au asigurat 55% din finanţarea nepublică în 2022, arată datele.

Cu unele excepţii, în majoritatea ţărilor, banii de la stat reprezintă acum cea mai importantă sursă de venit.

Sondajele de opinie sugerează că partidele naţionaliste şi de extremă dreapta sunt pe cale să ajungă pe primul loc în Ungaria şi în alte opt state UE, printre care Austria, Franţa, Italia, Olanda şi Polonia.