Războiul din Ucraina, ziua 873. 44% dintre ucraineni cred că a sosit momentul să înceapă discuţiile oficiale de pace cu Rusia / Ucraina are dreptul de a ataca ţinte militare pe teritoriul Rusiei, declară Stoltenberg / Rusia şi China încep exerciţii militare comune

  • Orban prezintă ”propunerea de pace” UE după deplasările la Kiev şi Moscova.
  • 44% dintre ucraineni cred că a sosit momentul să înceapă discuţiile oficiale de pace cu Rusia, potrivit unui sondaj.
  • Rusia revendică atacul ucrainean cu drone asupra Crimeei.
  • Liderul opoziţiei germane doreşte ca Berlinul să trimită avioane de luptă la Kiev.
  • Rusia foloseşte soldaţi răniţi şi prizonieri de război în atacuri de tip „val uman,” raportează Telegraph.
  • Ucraina are dreptul de a ataca ţinte militare pe teritoriul Rusiei, declară Stoltenberg.
  • Rusia şi China încep exerciţii militare comune.
Urmărește
60460 afișări
Imaginea articolului Războiul din Ucraina, ziua 873. 44% dintre ucraineni cred că a sosit momentul să înceapă discuţiile oficiale de pace cu Rusia / Ucraina are dreptul de a ataca ţinte militare pe teritoriul Rusiei, declară Stoltenberg / Rusia şi China încep exerciţii militare comune

Războiul din Ucraina, ziua 873. Ucraina are dreptul de a ataca ţinte militare pe teritoriul Rusiei, declară Stoltenberg / Rusia şi China încep exerciţii militare comune

UPDATE SUA interzic Ucrainei să lovească adânc în interiorul Rusiei

Statele Unite interzic Kievului să lovească adânc în teritoriul rus cu arme americane pentru a evita posibila extindere a războiului dincolo de graniţele Ucrainei, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Patrick Ryder, pentru Vocea Americii (VoA).

Atunci când Rusia şi-a lansat noua ofensivă împotriva regiunii Harkov în luna mai, o serie de ţări au declarat că au ridicat restricţiile privind utilizarea armelor furnizate de Occident împotriva ţintelor militare din interiorul Rusiei.

Washingtonul a acordat Kievului permisiunea limitată de a utiliza anumite arme americane pentru a lovi obiective ruseşti din apropierea frontierei.

Ryder a reiterat că politica, care interzice forţelor ucrainene să utilizeze arme furnizate de SUA pentru atacuri în interiorul Rusiei, nu s-a schimbat.

"Cred că este important să înţelegem că nu dorim să vedem consecinţe neintenţionate ale unei escaladări care ar putea transforma acest conflict într-unul mai amplu, care să depăşească Ucraina. Cred că acesta este un lucru pe care trebuie să îl luăm cu toţii în considerare şi să îl luăm foarte în serios", a declarat Ryder.

Volodimir Zelenski a cerut de mai multe ori Washingtonului să permită Ucrainei să lovească ţinte din interiorul Rusiei.

UPDATE Spania spune că încă 10 tancuri Leopard 2 sunt în drum spre Ucraina

Madridul a trimis Ucrainei alte 10 tancuri de luptă Leopard 2A4 recondiţionate, a anunţat Ministerul spaniol al Apărării.

Tancurile au fost reparate, întreţinute şi testate la producătorul Santa Barbara Sistemas din provincia Sevilia, potrivit comunicatului. Cu acest lot, numărul total de tancuri Leopard 2A4 furnizate de Spania Ucrainei a ajuns la 20.

Următorul lot este programat să fie livrat în a doua jumătate a anului 2024.

Pe lângă tancuri, Kievul va primi şi câteva excavatoare şi o serie de rachete antitanc. Echipamentul este aşteptat să ajungă în Polonia în acest weekend înainte de a fi livrat forţelor armate ucrainene.

UPDATE Ucraina se aşteaptă să semneze acorduri de securitate cu încă 9 ţări, afirmă Zelenski

Ucraina discută acorduri bilaterale de securitate cu încă nouă ţări, a anunţat luni preşedintele Volodimir Zelenski în timpul unei conferinţe de presă la Kiev.

Guvernul ucrainean doreşte să semneze acorduri de securitate cu 32 de ţări în total. Ucraina a semnat deja acorduri de securitate cu 23 de ţări, a declarat Zelenski.

Acordurile de securitate acoperă asistenţa umanitară, militară, de reconstrucţie şi financiară pentru Ucraina.

Acordurile semnate sunt în valoare de 38 de miliarde de dolari, potrivit preşedintelui.

"Cred că acesta este un rezultat puternic", a adăugat el.

Ucraina a semnat recent acorduri de securitate cu Polonia, Luxemburg şi România în marja summitului NATO, pe baza unui angajament luat de Grupul G7 în iulie 2023.

Biroul preşedintelui lucrează acum la acorduri cu Cehia, Slovenia şi Irlanda, a declarat anterior Zelenski pe Telegram.

UPDATE Zelenski spune că Rusia ar trebui să participe la al doilea summit de pace

Volodimir Zelenski a declarat luni că vrea ca până în noiembrie să fie gata un nou plan care să permită Kievului să organizeze un al doilea summit internaţional privind viziunea sa de pace în Ucraina, la care ar trebui să participe şi reprezentanţi ai Rusiei.

UPDATE Un soldat ucrainean ar fi fost ucis încercând să treacă ilegal în Moldova

Un soldat ucrainean ar fi fost împuşcat şi ucis de poliţiştii de frontieră în timp ce încerca să treacă ilegal în Moldova, potrivit autorităţilor din Ucraina.

Patru soldaţi au fugit duminică dintr-o tabără de instrucţie şi au încercat să treacă pe jos în Moldova. Unul dintre soldaţii fugari ar fi atacat poliţiştii de frontieră, după care un poliţist de frontieră a împuşcat şi ucis unul dintre soldaţi.

A fost deschisă o anchetă privind utilizarea excesivă a autorităţii de aplicare a legii cu privire la acţiunile poliţistului de frontieră.

În conformitate cu legea marţială, care este în vigoare din februarie 2022, bărbaţii ucraineni cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani, cu unele excepţii, nu au voie să părăsească ţara deoarece ar putea fi chemaţi la serviciul militar.

UPDATE Orban prezintă ”propunerea de pace” UE după deplasările la Kiev şi Moscova

Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, a propus un plan pentru realizarea păcii între Rusia şi Ucraina, detaliat într-o scrisoare adresată liderilor europeni, scrie The Kyiv Independent. Directorul său politic, Balazs Orban, a descris planul ca fiind bazat pe o „evaluare realistă a situaţiei, obiective realiste şi un program realist” într-un interviu acordat pentru Magyar Nemzet. La scurt timp după ce Ungaria a preluat preşedinţia rotativă a Consiliului UE, Viktor Orban a pornit într-o „misiune de pace” la Kiev, Moscova şi Beijing, încheind turneul cu o întâlnire cu Donald Trump.
 
Întâlnirea lui Orban cu preşedintele rus Vladimir Putin a stârnit controverse în cadrul UE, Bruxelles-ul subliniind că vizita nu a reprezentat blocul. Deşi Orban a recunoscut că nu are un mandat pentru a conduce negocierile, Balazs Orban a declarat că preşedinţia de şase luni a Ungariei la UE ar trebui folosită pentru a crea condiţii de pace.
 
Pe parcursul conflictului, Ungaria a menţinut legături strânse cu Moscova, a obstrucţionat sancţiunile împotriva Rusiei şi a întârziat ajutorul militar către Kiev, susţinând că acesta prelungeşte războiul. Balazs Orban a sugerat implicarea altor actori internaţionali în eforturile de pace şi l-a lăudat pe Trump ca fiind un susţinător al păcii, criticând în acelaşi timp actuala conducere a UE şi a SUA ca fiind „pro-război”.
 
Trump, care a supravieţuit recent unei tentative de asasinat, a promis să pună capăt războiului din Ucraina în 24 de ore, posibil prin presarea Ucrainei să cedeze teritorii Rusiei. Balazs Orban a menţionat că propunerea de pace a lui Viktor Orban este acum pe biroul fiecărui prim-ministru al UE, subliniind abordarea realistă a acesteia fără a dezvălui detalii specifice.
 

UPDATE Valul de căldură împinge consumul de energie electrică la maximum, avertizează Ukrenergo

Valul de căldură record care a cuprins Ucraina este de aşteptat să continue cel puţin până la sfârşitul săptămânii viitoare, maximele urmând să depăşească 40 de grade Celsius.

UPDATE 44% dintre ucraineni cred că a sosit momentul să înceapă discuţiile oficiale de pace cu Rusia, potrivit unui sondaj

În acelaşi timp, majoritatea respondenţilor s-au opus condiţiilor actuale de încetare a focului stabilite de preşedintele rus Vladimir Putin, care ar presupune retragerea completă a Ucrainei din cele patru regiuni care sunt parţial ocupate de Rusia.

UPDATE Sîrskîi ordonă inspectarea Brigăzii Motorizate 59 după recentele pierderi

Anunţul a fost făcut la numai o zi după ce Kateryna Polishchuk, apărătoarea şi medicul Azovstal, cunoscută sub porecla Ptashka ("pasăre"), le-a cerut lui Oleksandr Sîrskîi şi preşedintelui Volodimir Zelenski să investigheze unitatea pentru presupusa conduită necorespunzătoare a comandantului său, Bohdan Şevciuk.

UPDATE Rusia revendică atacul ucrainean cu drone asupra Crimeei

Razvozhayev a afirmat la ora locală 4:10 că apărarea rusă a împuşcat cel puţin o dronă deasupra Capului Fiolent, pe coasta de sud a Crimeei. Atacul s-a încheiat în jurul orei 6 a.m., provocând pagube după ce un fragment de dronă a căzut pe o casă, dar fără a lăsa victime, a adăugat el.

UPDATE Autorităţile declară stare de urgenţă în Novorossiysk din Rusia, în timp ce incendiile de vegetaţie fac ravagii

Primarul oraşului Novorossiysk, Andrei Kravchenko, a declarat în dimineaţa zilei de 15 iulie că peste 300 de persoane, inclusiv lucrători ai Ministerului pentru Situaţii de Urgenţă şi alţi voluntari, lucrau la combaterea incendiilor forestiere din zonă. În dimineaţa zilei de 15 iulie, focul se extinsese la cel puţin 153 de hectare.

UPDATE Atacurile ruseşti împotriva Ucrainei au ucis un civil şi au rănit alţi 24 în ultima zi

 Atacurile ruseşti au ucis cel puţin un civil şi au rănit cel puţin alte 24 de persoane în Ucraina în ultima zi, au raportat autorităţile regionale pe 15 iulie.

UPDATE Stoltenberg semnalează opoziţia faţă de doborârea de către Polonia a unor rachete deasupra Ucrainei

”NATO va sprijini Ucraina, iar acum ne-am sporit sprijinul... Dar politica NATO este neschimbată - nu ne vom implica în acest conflict”, a declarat secretarul general demisionar al NATO, Jens Stoltenberg, la 14 iulie.

UPDATE Statul Major General: Rusia a pierdut 560 290 de militari în Ucraina începând cu 24 februarie 2022

Acest număr include 1.200 de pierderi suferite de forţele ruse în ultima zi.

UPDATE 15 drone doborâte deasupra regiunii Bryansk, afirmă guvernatorul

Potrivit guvernatorului regiunii Bryansk, Alexander Bogomaz, dronele au fost interceptate deasupra districtelor Sevsky, Pogarsky, Braskovsky, Zlynkovsky şi Trubchevsky.

UPDATE Liderul opoziţiei germane doreşte ca Berlinul să trimită avioane de luptă la Kiev

„Cred că ar trebui să ajutăm Ucraina să-şi restabilească suveranitatea asupra propriului spaţiu aerian,” a declarat politicianul Uniunii Creştin-Democrate (CDU), Friedrich Merz, pe 14 iulie.

UPDATE Dronă loveşte o substaţie de energie în regiunea Lipetsk, declară un oficial rus

O dronă a lovit ”teritoriul unei substaţii electrice din districtul municipal Stanovlyansky,” a declarat guvernatorul regiunii Lipetsk, Igor Artamonov, pe 15 iulie.

UPDATE Situaţia pe Câmpul de Luptă ”tensionată” lângă Toretsk şi Pokrovsk, raportează Statul Major General

Statul Major General a raportat că situaţia ”cea mai fierbinte” se află în prezent în Pokrovsk, unde forţele ruse au atacat poziţiile ucrainene de 35 de ori.

UPDATE Rusia foloseşte soldaţi răniţi şi prizonieri de război în atacuri de tip „val uman,” raportează The Telegraph

Forţele ruse trimit soldaţi răniţi înapoi pe front şi folosesc prizonieri de război ucraineni (POWs) ca scuturi în atacuri de tip „val uman,” a raportat Telegraph pe 14 iulie, citând soldaţi ucraineni de pe linia frontului.

Atacurile de tip „val uman” sunt atacuri frontale lansate de unităţi de infanterie fără vehicule blindate sau alte scuturi defensive. Rusia a desfăşurat astfel de atacuri în războiul său împotriva Ucrainei, în special în bătălia pentru capturarea Avdiivka din regiunea Doneţk.

Soldaţii ucraineni au declarat că Rusia adesea nu evacuează trupele rănite şi, uneori, trimite soldaţii răniţi înapoi pe câmpul de luptă ca parte a acestor formaţii.

Soldaţii ruşi răniţi sunt ”pur şi simplu lăsaţi în poziţii să moară,” a spus un soldat ucrainean identificat cu apelativul ”Hunter” pentru The Telegraph. ”Aceasta este o situaţie comună când soldaţii ruşi răniţi sunt capturaţi,” a adăugat el. ”Potrivit lor, au fost lăsaţi în voia sorţii fără mâncare şi apă să moară de către propriii camarazi.”

Hunter şi alţi soldaţi au raportat, de asemenea, că au văzut prizonieri de război ucraineni forţaţi să meargă în faţa unităţilor ruse. ”Desigur, am văzut prizonieri de război, acest lucru este revoltător şi ne sfâşie pe dinăuntru, o asemenea atitudine faţă de prizonierii de război este inacceptabilă şi interzisă de convenţii,” a declarat Yurii, un mitralior.

Conform documentelor scurse de la Departamentul de Apărare al SUA, între 462.000 şi 728.000 de soldaţi ruşi au fost ucişi, răniţi sau capturaţi în invazia Ucrainei. Aceste pierderi depăşesc numărul de trupe ruse care se pregăteau pentru invazie în februarie 2022 şi, de asemenea, depăşesc pierderile cumulative ale Rusiei în conflicte militare de la al Doilea Război Mondial.

Rusia continuă să recruteze între 25.000 şi 30.000 de noi soldaţi pe lună, a raportat New York Times (NYT) la sfârşitul lunii iunie. Acest lucru permite armatei ruse să-şi reînnoiască trupele pentru a continua să lanseze atacuri de tip „val uman,” a precizat NYT.

Ucraina are dreptul de a ataca ţinte militare pe teritoriul Rusiei, declară Stoltenberg

Ucraina are dreptul, conform legislaţiei internaţionale, de a ataca ţinte militare situate pe teritoriul Rusiei, a declarat Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu pentru United News pe 14 iulie.

Politica Statelor Unite interzice forţelor ucrainene să folosească arme furnizate de SUA pentru a lovi ţinte în adâncul teritoriului rusesc. Preşedintele Volodimir Zelenski a cerut Washingtonului să ridice aceste restricţii, afirmând că posibilitatea de a folosi arme americane cu rază lungă de acţiune, cum ar fi ATACMS, în Rusia şi Crimeea, ar produce ”un rezultat instantaneu.”

În cadrul interviului, Stoltenberg a reafirmat dreptul Ucrainei la autoapărare. ”Poziţia mea este că nu există nicio îndoială că Ucraina are dreptul de a ataca ţinte militare legitime pe teritoriul ţării agresoare, Rusia,” a spus Stoltenberg. ”Acest lucru este clar definit de legislaţia internaţională. Deoarece acesta este un război pe care Rusia l-a început împotriva Ucrainei, Ucraina are dreptul la autoapărare, iar acest lucru include lovituri pe teritoriul agresorului. Acest lucru este absolut clar pentru mine.”

Guvernul SUA a permis în iunie Ucrainei să atace ţinte ruseşti aproape de graniţa cu regiunea Harkov, după ofensiva reînnoită a Moscovei în regiune. Stoltenberg a salutat acest pas. El a menţionat că tot mai mulţi aliaţi ”relaxează restricţiile” în contextul atacurilor intensificate ale Rusiei.

”Salut decizia aliaţilor de a deschide posibilitatea utilizării mai mari a armelor pentru a lovi aceste ţinte,” a declarat Stoltenberg.

Şeful NATO a făcut un argument similar pe 10 iulie, în timpul summitului de 75 de ani al Alianţei, desfăşurat la Washington, D.C.

Statele Unite nu au anunţat nicio schimbare în politica lor privind loviturile cu rază lungă de acţiune în Rusia. Preşedintele SUA, Joe Biden, a evitat să răspundă la această întrebare într-o conferinţă de presă pe 11 iulie, spunând că atacurile împotriva Moscovei nu ar ”avea sens.”

Rusia şi China încep exerciţii militare comune

Rusia şi China au demarat exerciţii navale comune la un punct militar chinez în Zhanjiang, a raportat Ministerul Apărării din China pe 14 iulie, informează The Kyiv Independent.

Conform unui ofiţer din marina rusă, ”desfăşurarea unor astfel de exerciţii militare maritime comune poate spori colaborarea şi nivelurile profesionale ale celor două marine şi contribuie la menţinerea securităţii maritime şi regionale.”

Această veste vine la câteva zile după ce Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat pe 11 iulie că membrii alianţei sunt de acord că China este un ”facilitator decisiv” al invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. În plus, o declaraţie comună a membrilor NATO a menţionat că China reprezintă o ameninţare pentru interesele şi securitatea alianţei.

La ceremonia de deschidere a exerciţiilor pe 14 iulie, un ofiţer al marinei chineze a afirmat că ”mecanismul pentru exerciţiile navale comune şi pregătirea între cele două marine, precum şi capacitatea lor de a desfăşura operaţiuni militare maritime comune, au continuat să se îmbunătăţească,” conform declaraţiei ministerului.

După ceremonie, forţele navale au efectuat simulări militare pe hartă şi exerciţii de coordonare tactică. Exerciţiul este împărţit în trei etape, incluzând concentrarea forţelor, planificarea în port şi exerciţiile maritime.

Anterior, pe 8 iulie, Ministerul Apărării din Belarus a raportat că militarii chinezi şi belaruşi desfăşurau un antrenament comun ”anti-terorist” la poligonul Brestskiy, lângă graniţa cu Ucraina şi Polonia.

China s-a poziţionat ca un actor neutru în războiul Rusiei, dar a adâncit legăturile economice cu Moscova şi a devenit principalul furnizor de bunuri cu dublă utilizare care alimentează industria de apărare rusă. Liderii chinezi au negat sprijinirea vreunei părţi în conflict şi au subliniat parteneriatul strâns cu Moscova, fără a depăşi limitele unei relaţii ”normale.”

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici