REACŢII INTERNAŢIONALE după referendumul din Crimeea: Occidentalii se pregătesc să riposteze

Preşedintele american Barack Obama a evocat eventuale sancţiuni suplimentare împotriva Rusiei, avertizându-l pe omologul său rus Vladimir Putin că Statele Unite şi aliaţii săi nu vor recunoaşte "niciodată" referendumul care a avut loc duminică în Crimeea.

Japonia şi Canada s-au alăturat, la rândul lor, condamnărilor occidentale. Autorităţile de la Tokyo au cerut luni Rusiei să nu anexeze Crimeea, iar Ottawa a evocat "ilegitimitatea pretinsului referendum".

La rândul lor, europenii se pregătesc să reacţioneze luni dimineaţă, în condiţiile în care miniştrii de Externe participă la Bruxelles la reuniunea lunară, dominată de criza din Ucraina.

De altfel, oficialii de la Bruxelles, asemenea liderilor de la Wahington, au reacţionat încă de duminică, afirmând că UE consideră "illegal şi ilegitim" referendumul, care este "contrar Constituţiei ucrainene şi normelor internaţionale", potrivit unui comunicat comun dat publicităţii de preşedintele Consiliului UE, Herman Van Rompuy, şi de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

Citeşte şi: REZULTATELE DEFINITIVE ale referendumului din Crimeea: Alipirea la Rusia a fost votată de 96,6 la sută dintre alegători

De altfel, secretarul de Stat John Kerry a reafirmat, într-o discuţie la telefon cu omologul său rus, Serghei Lavrov, că "Statele Unite nu vor recunoaşte rezultatul" scrutinului.

"În urma acestui referendum ilegal, Rusia începe, de facto, anexarea teritoriului ucrainean", a reacţionat şi preşedintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite.

La rândul său, preşedintele francez Francois Hollande a calificat scrutinul drept o "pseudo-consultare" şi a avertizat încă de sâmbătă că, "dacă până luni nu are loc o detensionare a situaţiei, vor fi folosite sancţiunile" decise de liderii UE la reuniunea extrordinară din 6 martie pe tema crizei din Ucraina.

De asemenea, Londra, care a avut până acum o poziţie rezervată, a apreciat că este momentul ca UE "să adopte măsuri restrictive mai severe", potrivit şefului diplomaţiei britanice, William Hague.

La Bruxelles, o reuniune la nivel de ambasadori urma să finalizeze duminică seara sancţiunile specifice împotriva oficialilor ruşi sau ucraineni proruşi, vizând restricţii la acordarea vizelor şi blocarea conturilor din străinătate.

Nicio informaţie oficială nu va fi însă dezvăluită înainte de reuniunea de luni în legătură cu lista persoanelor vizate, care ar putea include între "20 şi 30 de nume", potrivit unei surse europene. Lista "urmează să fie limitată, dar semnificativă politic, pentru a trimite un semnal clar" Moscovei, a precizat o altă sursă.

"Va fi vorba depre parlamanetari, membri ai structurilor de securitate, responsabili din Ministerul Apărării", a adăugat sursa menţionată. Oficiali proruşi din Crimeea vor fi, de asemenea, vizaţi de aceste sancţiuni.

Deocamdată, este exclus ca pe lista persoanelor vizate de sancţiuni să fie incluşi membri ai Guvernului rus, deoarece ar fi "dificil" să fie sancţionate persoanele cu care se încearcă negocierea unei soluţii politice pe tema crizei din Ucraina.

Citeşte şi: AFP: Maidanul vrea să recucerească Crimeea, dar nu crede în război

Sancţiunile economice, sub semnul întrebării

Între timp, capitalele europene se întreabă în legătură cu intenţiile lui Vladimir Putin după referendumul din Crimeea. "Se va mulţumi cu anexarea Crimeei la Rusia, sau va încerca să meargă mai departe în estul Ucrainei? ", s-a întrebat un diplomat european de la Bruxelles.

Mai mulţi oficiali europeni consideră însă că atitudinea Moscovei din ultimele zile nu aduce optimism privind criza din Ucraina. "Rusia a blocat până acum orice opţiune în vederea soluţionării crizei, orice progres privind detensionarea şi, aparent, vrea să impună o situaţie pe care nu o putem accepta", a apreciat duminică ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier.

În cazul în care criza se va agrava, UE are în vedere un al treilea set de sancţiuni, cu un mai mare impact pentru Moscova, deoarece vizează relaţiile economice şi comerciale cu Bruxelles.

De altfel, şefii de stat şi de Guvern din cele 28 de state membre UE vor avea ocazia să discute despre eventualitatea aplicării acestor sancţiuni la summitul european programat pentru joi şi vineri la Bruxelles.

Mediile economice, în special din Germania, s-au arătat public îngrijorate în legătură cu posibilitatea impunerii acestor sancţiuni. Proprietarul companiei energetice EON, Johannes Teyssen, a avertizat, astfel, în legătură cu riscul ca relaţiile cu Rusia, cel de-al treilea partener economic al UE, să fie "considerabil afectate".

La rândul său, premierul bulgar Plamen Oreşarski s-a declarat rezervat în legătură cu impunerea sancţiunilor economice, subliniind că mai multe ţări din estul Europei "ar avea de suferit" în acest caz. Bulgaria depinde în mare parte de livrările de gaze din Rusia care tranzitează Ucraina, pentru aprovizionarea energetică a Sofiei.

La rândul său, cancelarul german Angela Merkel a afirmat, într-o discuţie la telefon cu preşedintele rus Vladimir Putin, că doreşte creşterea numărului de observatori ai Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) în Ucraina.

Citeşte şi: REACŢII internaţionale la rezultatul REFERENDUMULUI din Crimeea: Washingtonul "respinge" referendumul. Hague: Referendumul este o farsă. Fabius: Este ilegal

Citeşte şi: Calendarul provizoriu al demersurilor care vor avea loc după referendumul din Crimeea

Citeşte şi: Putin i-a spus lui Merkel că Rusia va respecta rezultatul referendumului din Crimeea. UE consideră referendumul "ilegal şi ilegitim" şi va adopta sancţiuni luni. Kerry: SUA nu vor recunoaşte rezultatul