Riscul de „paralizie” se profilează pentru Franţa, a doua cea mai mare economie a UE

Preşedintele Emmanuel Macron a pariat că decizia sa de a convoca alegeri anticipate va oferi Franţei un „moment de clarificare", însă rezultatul a arătat contrariul, cu mai puţin de trei săptămâni înainte ca startul Jocurilor Olimpice de la Paris să propulseze ţara pe scena internaţională, conform AP.

Principalul indice bursier al Franţei a deschis cu o scădere ca răspuns la vot.

Conform rezultatelor din al doilea tur de scrutin, contabilizate luni dimineaţă, o coaliţie de stânga a obţinut cele mai multe locuri în parlament. Centriştii lui Macron au a doua cea mai mare fracţiune şi preşedintele nepopular va trebui să formeze alianţe pentru a conduce guvernul.

Adunarea Naţională de extremă dreapta al lui Marine Le Pen, care a condus în primul tur de scrutin, s-a clasat pe locul al treilea după manevre politice pentru a-şi ţine candidaţii departe de putere.

Premierul Gabriel Attal a declarat că îşi va prezenta demisia luni, dar ar putea rămâne în funcţie până la Jocurile Olimpice sau mai mult, dacă este necesar.

Parlamentarii nou aleşi şi cei care se întorc erau aşteptaţi să sosească la Adunarea Naţională pentru a începe cu adevărat negocierile.

Macron însuşi va pleca mai târziu în cursul săptămânii pentru un summit NATO la Washington.

Blocajul politic ar putea zgudui pieţele şi ar putea avea implicaţii majore pentru războiul din Ucraina, diplomaţia mondială şi stabilitatea economică a Europei.

Conform rezultatelor oficiale publicate luni dimineaţă, toate cele trei blocuri principale au fost departe de cele 289 de locuri necesare pentru a controla Adunarea Naţională cu 577 de locuri, cea mai puternică dintre cele două camere legislative ale Franţei.

Rezultatele au indicat puţin peste 180 de locuri pentru coaliţia de stânga Noul Front Popular, care s-a clasat pe primul loc, în faţa alianţei centriste a lui Macron, cu peste 160 de locuri. Partidul de extremă-dreapta al Marinei Le Pen, Raliul Naţional, şi aliaţii săi au fost limitaţi la locul al treilea, deşi cele peste 140 de locuri au fost cu mult peste cel mai bun rezultat anterior al partidului, de 89 de locuri în 2022.

Macron mai are trei ani din mandatul său prezidenţial.

În loc să se ralieze în spatele lui Macron, aşa cum ar fi sperat acesta, milioane de persoane au profitat de vot ca de o ocazie de a-şi exprima furia faţă de inflaţie, criminalitate, imigraţie şi alte nemulţumiri - inclusiv faţă de stilul său de guvernare.

Liderii Noului Front Popular l-au presat imediat pe Macron să le ofere prima şansă de a forma un guvern şi de a propune un prim-ministru. Fracţiunea promite să anuleze multe dintre reformele principale ale lui Macron, să se angajeze într-un program costisitor de cheltuieli publice şi să adopte o poziţie mai dură împotriva Israelului din cauza războiului acestuia cu Hamas. Dar nu este clar, chiar şi în rândul stângii, cine ar putea conduce guvernul fără a-şi îndepărta aliaţii cruciali.