Rusia condamnă dur suplimentarea capacităţilor militare NATO în Europa de Est

"În momentul de faţă, relaţiile Rusia-NATO sunt la cel mai scăzut nivel după sfârşitul Războiului Rece", a transmis vineri Ministerul rus de Externe, citat de site-ul agenţiei Tass.

"Încercarea NATO de a amplifica în continuare mitul «ameninţărilor estice» blochează eforturile bilaterale de contracarare a ameninţărilor şi provocărilor comune. Această abordare negativă nu este decizia Rusiei. Este rezultatul direct al liniei politice distructive a NATO de a dobândi în mod nechibzuit dominaţia militară şi politică în Europa şi pe plan mondial. Până nu este prea târziu, este esenţial să se pună capăt încercărilor de raportare a NATO la Rusia prin scheme şi mecanisme specifice perioadei de confruntare", avertizează Ministerul rus de Externe.

"Măsurile luate pentru consolidarea prezenţei militare pe flancul estic al NATO, consolidarea prezenţei militare şi dezvoltarea infrastructurii în regiuni aflate în apropierea frontierelor Rusiei erodează prevederile Tratatului fondator NATO (...)", subliniază MAE rus.

"Încercările de a trece peste principiile Tratatului fondator NATO sunt periculoase şi intră în contradicţie cu interesele iniţiale ale statelor membre. Observăm încercări ale Alianţei Nord-Atlantice de a legitima consolidarea capacităţilor militare în apropierea frontierelor Rusiei, care, combinate cu activităţi militare în anumite ţări membre, generează schimbarea echilibrului de putere în Europa şi conduc spre o nouă cursă periculoasă a înarmării", avertizează Administraţia de la Moscova.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi seară, că reuniunea NATO de la Bruxelles a contribuit la "asigurarea unei apărări solide a României şi la un rol vizibil al ţării noastre". "După discuţiile de astăzi, NATO rămâne aceeaşi organizaţie relevantă, puternică şi mai ales unită. Am salutat la reuniune reiterarea fermă de către preşedintele Trump a angajamentului SUA pentru Alianţă, pentru apărarea colectivă şi consolidarea flancului estic, inclusiv prin foarte recenta propunere de creştere a finanţării iniţiativei de reasigurare europeană în 2018 de la 3,4 miliarde, cât a fost până acum, la 4,8 miliarde de dolari", a declarat preşedintele Klaus Iohannis.

Alianţa Nord-Atlantică a aprobat în iulie 2016 un plan de consolidare a prezenţei militare în Europa de Est, prin desfăşurarea a mii de militari în Polonia şi în ţările baltice. O structură multinaţională NATO ar urma să fie staţionată în România. În plus, Alianţa a preluat controlul asupra sistemului antirachetă, care include nave americane dotate cu sisteme antibalistice în largul Spaniei, un radar în Turcia şi elementele de interceptare din România.

Rusia a avertizat în mai multe rânduri că este "extrem de preocupată" de instalarea sistemelor antibalistice NATO în România şi Polonia, afirmând că sunt interzise prin Tratatul privind Forţele nucleare intermediare (INF) şi avertizând că va lua măsuri pentru a se apăra.

Citeşte şi: Sebastian Ghiţă a fost eliberat din arestul din Serbia. Fostul parlamentar a plătit o cauţiune de 200.000 de euro

Citeşte şi: FOTO Primul Domn al Luxemburgului, căsătorit cu singurul premier homosexual din lume, fotografiat împreună cu soţiile liderilor mondiali

Citeşte şi: COMENTARIU: Lebăda neagră şi feţele ipocriziei

Citeşte şi: Liderii G7 se întâlnesc în Sicilia pentru a discuta despre comerţ, terorism şi schimbările climatice/ Tusk: Liderii G7 nu ar trebui să ezite în ceea ce priveşte păstrarea sancţiunilor impuse Rusiei

Citeşte şi: SUMMITUL de la Bruxelles. NATO se alătură coaliţiei antiteroriste şi insistă cu bugetele militare/ Disensiunile SUA-Germania rămân

Citeşte şi: Cel puţin 35 de morţi, în urma unui raid aerian în estul Siriei - OSDO