STUDIU: Imigranţii nu sunt o povară pentru ţările care-i primesc

Imigranţii din Uniunea Europeană (UE) nu reprezintă o povară pentru programele bunăstării ţărilor care îi găzduiesc, se arată în acest raport, pe care DW precizează că l-a consultat înainte de publicare.

Potrivit studiului, aceşti nou-veniţi sunt, de fapt, mult mai calificaţi decât "populaţia generală" a ţărilor gazdă, iar multe dintre aceste ţări îi ajută să găsească rapid un loc de muncă, imigranţii devenind astfel contributori la fondurile respective.

Studiul CE îl contrazice pe ministrul german de Interne Hans-Peter Friedrich, care a avertizat săptămâna trecută că un "val de imigranţi lovitţi de sărăcie" din România şi Bulgaria se îndreaptă spre Germania şi că aceştia vizează să obţină acces la fondurile bunăstării sociale.

România şi Bulgaria sunte membre UE din 1 ianuarie 2007, iar cetăţenii celor două ţări pot călători în Germania fără viză sau alte restricţii. Însă, în ultimii şapte ani, românilor şi bulgarilor le-au fost impuse restricţii pe piaţa europeană a muncii, inclusiv în Germania, care vor fi anulate la sfârşitul acestui an.

Friedrich, care se opune acestui lucru, a cerut CE, împreună cu omologii săi britanic Theresa May şi austriac Johanna Mikl-Leitner, să acţioneze împotriva migraţiei din estul Balcanilor. Germania îi va primi pe cei care vor să muncească, dar vrea să îi poată trimită înapoi pe cei care vin doar pentru ajutoare, a subliniat el.

Având în vedere acest studiu al CE, de ce se plâng oraşele germane de creşterea sumelor acordate ca ajutoare românilor şi bulgarilor, se întreabă DW, precizând că oraşele Dortmund, Mannheim şi Berlin cer ajutor Guvernului federal şi UE, afirmând că sunt "copleşite" de aceşti nou-veniţi.

Un manager de proiect pentru integrare şi educaţie de la Bertelsmann Stiftung, Orkan Kösemen, a declarat pentru DW că nu vede o contradicţie în această situaţie. "Între românii şi bulgarii care au venit acolo se află şi persoane necalificate care nu găsesc locuri de muncă", spune el, notând că "asemenea persoane vin împreună în câteva oraşe şi chiar în anumite cartiere". "Această concentrare poate fi percepută ca o inundaţie", rezumă acesta.

Persoanele sărace, în special, se vor instala acolo unde chiriile sunt ieftine, adaugă o expertă de la Caritas Germany, Elke Tiessler-Marenda, citând Dortmundul în cazul unor imigranţi români şi bulgari. "Municipalităţile se plâng că sunt lăsate să se ocupe de aceste probleme singure, şi nu doar de cele mai recente probleme, ci şi de probleme mai vechi", subliniază ea.

În opinia sa, există şi cazuri în care imigranţii vizează ajutoare, dar ei sunt excepţia, existând de asemenea cazuri în care imigranţii îşi supraestimează şansele în ţara nou adoptată şi atunci recurg la ajutoare.

Potrivit lui Kösemen, în total 40.000 de imigranţi români şi bulgari, inclusiv cei care plănuiesc să se întoarcă acasă, vin anual în Germania, dintre care doar un număr mic solicită ajutoare sociale. Nici el nu exclude posibilitatea ca unii să vină doar pentru ajutoare. "Există oi negre peste tot", declară managerul, subliniind însă că o ţară cu 80 de milioane de locuitori ar trebui să poată să facă faţă acestei probleme.

De asemenea, el nu se declară prea deranjat de dezbaterea cu privire la imigranţi, considerând că aceasta se intensifică şi se stinge de la sine. "Acum zece ani, când Polonia a intrat în UE, oamenii vorbeau de un val de imigranţi. Acum a venit rândul românilor şi bulgarilor", spune Kösemen.