Ucraina scoate tancurile britaniceşi cele mai puternice brigăzi la înaintare

Ucraina trimite în luptă două dintre cele mai puternice brigăzi 

Brigada 82 de asalt aerian este alcătuită din 2.000 de militari şi este dotată cu vehicule de luptă Marder, Stryker şi cu tancuri Challenger 2.

Aceasta a intrat în acţiune în ultimele zile, în regiunea Zaporojie in sudul Ucrainei, cel mai critic şi disputat punct al contraofensivei de vară. 

Desfăşurarea este o veste bună, dar şi una rea pentru contraofensiva mult aşteptată de la Kiev, care a început cu o serie de atacuri coordonate în sudul şi estul Ucrainei începând cu 4 iunie. 

Mare parte din atacurile iniţiale au fost respinse, iar majoritatea tancurilor Leopard şi a vehiculelor Bradley au fost distruse de artileria şi elicopterele Rusiei. Ucrainenii au suferit pierderi mari şi din cauza minelor antipersonal amplasate în aproape toată regiunea Donbas, iar în acest timp, Crimeea pare să fie impenetrabilă. 

Ucrainenii recurg la atacuri cu drone la distanţă asupra Crimeii, podului Kerci, iar potrivit oficialilor ruşi, chiar şi la atacarea teritoriului rus (Belgorod, Kursk şi capitala Federaţiei Ruse, Moscova). 

Brigada 82 şi unitatea soră de asalt aerian, Brigada 46, au fost unele dintre ultimele unităţi majore pe care Ucraina le ţinea în rezervă.

Trimiţând  aceste formaţiuni în luptă, ucrainenii şi-ar putea spori semnificativ puterea de foc de-a lungul uneia dintre principalele axe ale contraofensivei, cea care se întinde pe 50 de mile de la Robotyne ocupată de ruşi până la Melitopol ocupat de ruşi, chiar la nord de coasta Mării Negre.

Dar nicio brigadă nu poate lupta la nesfârşit.

Când Brigăzile 46 şi 82 se vor retrage pentru odihnă, resetare şi reparaţii, s-ar putea să nu existe brigăzi proaspete la fel de puternice care să le înlocuiască. Contraofensiva ar putea pierde avânt, scrie Forbes. 

Brigada Azov reintră în acţiune, anunţă Kyiv Independent. 

Chiar dacă ucrainenii nu şi-au atins obiectivele în ciuda aşteptărilor, NATO va sprijini Ucraina până la victorie 

Ucraina nu va ceda niciun teritoriu la schimbul păcii şi aderării accelerate la NATO.

În ciuda afirmaţiilor unui oficial, conducerea NATO susţine cu tărie că va sprijini Ucraina până la victorie totală, potrivit Politico.

Stian Jenssen, directorul biroului privat al secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, a stârnit controverse după ce a declarat că Ucraina ar putea adera mai repede la NATO dacă îşi va ceda teritoriile Rusiei. Ulterior, a reiterat că ar fi un scenariu în cazul în care Ucraina nu şi-ar putea recupera teritoriile Herson, Zaporojie, Doneţk, Lugansk şi Crimeea, reafirmându-şi controlul asupra acestora în totalitate.

Guvernul de la Kiev a respins acest scenariu pentru că ar însemna încălarea integrităţii teritoriale, a suveranităţii Ucrainei, dar şi a dreptului internaţional, plus că cedarea ar încuraja Rusia să ia teritorii de la mai multe state europene care sunt populate cu ,,etnici ruşi", iar Polonia, statele batice, Republica Moldova şi România. 

Mai mulţi diplomaţi au deplâns că propunerile lui Jenssen au fost dăunătoare imaginii şi reputaţiei Alianţei Nord-Atlantice.

„Este, desigur, o greşeală majoră, care este surprinzătoare pentru un profesionist atât de experimentat”, a spus un diplomat central european anonim.

„Nu are un mandat pentru asta şi, cu siguranţă, exprimarea acestuia nu ajută Ucraina”.

Un alt diplomat central-european a adăugat:

„Este regretabil... Nu este în conformitate cu voinţa a celor 31 de aliaţi şi nici nu este o încercare comună de a testa răspunsul internaţional”.

Cu toate acestea, un alt  diplomat vest-european a spus că „pot înţelege gândirea sa, dar nu este ceva care trebuie să fie pe masă în acest moment”.

Înainte de publicarea interviului, un purtător de cuvânt al NATO a subliniat, de asemenea, că poziţia alianţei cu privire la viitorul Ucrainei a rămas aceeaşi.

„Poziţia NATO este clară şi nu s-a schimbat. Susţinem pe deplin suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, aşa cum au reiterat liderii NATO la summitul de la Vilnius din iulie”, a spus purtătorul de cuvânt.

„Depinde de Ucraina dacă decide  când şi în ce condiţii să obţină pacea şi, în mod clar, este nevoie de aranjamente de securitate pentru a se asigura că ostilităţile nu se vor mai repeta”. 

Într-un interviu acordat CNBC,  generalul britanic în retragere, Richard Barrons, a declarat: „Ucraina trebuie să demonstreze că poate face progrese, dar toată lumea ştie că având în vedere dimensiunea forţei pe care o deţine, nu va alunga toţi ruşii din Ucraina în 2023. Până la sfârşitul acestui an, ambele părţi vor crede că mai au mai mult de câştigat luptând.

Rusia nu poate renunţa, nu poate pierde din cauza consecinţelor disperate pentru regimul putinist, iar Ucraina nu a rămas fără voinţă de a lupta şi nu este pregătită să renunţe la teritoriul care i-a fost ocupat, vrea doar mai mult.  Şi asta va prelungi războiul în 2024 şi, eventual, în 2025”, a adăugat el.

Zelenski prelungeşte legea marţială şi mobilizarea generală până în noiembrie 2023, anulând alegerile parlamentare 

Potrivit Pravda, Volodimir Zelenski a semnat prelungirea legii marţiale şi mobilizării generale până pe 15 noiembrie 2023. 

Aceasta este a opta extindere de la începutul invaziei ruseşti la scară largă.

Următoarele alegeri parlamentare erau programate să aibă loc în octombrie 2023. Totuşi, legea prevede că alegerile nu se pot desfăşura pe durata legii marţiale.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a înaintat o propunere Radei Supreme (Parlamentul ucrainean) pe 16 iulie de a aproba decretele sale de extindere a legii marţiale şi a mobilizării generale în Ucraina cu încă 90 de zile.

Rada Supremă a aprobat un proiect de lege care prelungeşte legea marţială şi mobilizarea generală cu încă 90 de zile pe 27 iulie. 

Iarna va debura în jurul lunii octombrie în Ucraina, potrivit Reliefweb, când este de aşteptat ca temperaturile să scadă şi cu minus 20 de grade Celsius.

18 milioane de ucraieni vor avea nevoie de ajutoare financiare, de aprovizionare cu hrană, apă, haine groase şi medicamente, dar şi de adăpost.

Vremea îngheţată face viaţa şi mai dificilă ucrainenilor care au peste 1 milion de clădiri distruse, iar temperaturile scăzute şi noroiul pot pune în dificultate avansul trupelor ucrainene. 

În septembrie, Ucraina ar urma să primească primul lot de tancuri americane M1 Abrams, iar în 2024 va putea opera avioanele de luptă F-16 de fabricaţie americană. 

Să fie 2024 ultima şansă a Ucrainei pentru a-şi recupera teritoriile? Oare există pericolul ca până atunci, pe durata iernii, avansul ucrainean să stagneze şi luptele decisive să se ducă într-o singură aşezare urbană de tip Bakhmut sau Mariupol ca în iernile anterioare? 

Newsweek, citând o sursă apropiată guvernului ucrainean, afirmă că armata rusă pregăteşte o nouă ofensivă pentru primăvara anului 2024. 

Publicaţia scrie că autorităţile şi comandanţii ucraineni „se aşteaptă foarte probabil ca ruşii să înceapă pregătirile în toamnă pentru marea ofensivă din primăvară”.