Un ton mai dur în privinţa Israelului, echilibru în privinţa NATO: politica externă a Kamalei Harris

Fiind aparent principala candidată pentru nominalizare, după ce Biden a renunţat la cursă şi a susţinut-o duminică, Kamala Harris ar aduce experienţa la locul de muncă, legăturile personale forjate cu liderii mondiali şi un simţ al afacerilor globale dobândit în timpul unui mandat de senator şi ca secund al lui Biden, scrie Reuters.

Dar, în confruntarea cu candidatul republican Donald Trump, ea ar avea, de asemenea, o vulnerabilitate majoră - o situaţie problematică la graniţa dintre SUA şi Mexic, care l-a frământat pe Biden şi a devenit o problemă principală a campaniei. Harris a fost însărcinată la începutul mandatului său să abordeze cauzele profunde ale migraţiei ilegale ridicate, iar republicanii au încercat să facă din ea imaginea problemei.

O administraţie Harris, similară cu o preşedinţie Biden

În ceea ce priveşte o serie de priorităţi globale, potrivit analiştilor, o preşedinţie Harris ar semăna cu o a doua administraţie Biden.

„S-ar putea să fie un jucător mai energic, dar nu ar trebui să vă aşteptaţi la schimbări imediate majore în esenţa politicii externe a lui Biden”, a declarat Aaron David Miller, un fost negociator pentru Orientul Mijlociu în cadrul administraţiilor democrate şi republicane.

Harris a semnalat, de exemplu, că nu se va abate de la sprijinul ferm al lui Biden pentru NATO şi că va continua să sprijine Ucraina în lupta împotriva Rusiei. Acest lucru contrastează puternic cu promisiunea fostului preşedinte Trump de a modifica fundamental relaţia Statelor Unite cu alianţa şi cu îndoielile pe care le-a ridicat cu privire la viitoarele livrări de arme către Kiev.

Avocată de formaţie şi fost procuror general al Californiei, Harris s-a luptat în prima jumătate a mandatului lui Biden pentru a-şi găsi echilibrul, nefiind ajutată de faptul că a fost însărcinată de la bun început cu o parte importantă a portofoliului de imigrare, pe fondul numărului record de traversări la frontiera dintre SUA şi Mexic.

A urmat o campanie prezidenţială eşuată în 2020, care a fost considerată în general lipsită de strălucire.

Dacă va deveni candidată, democraţii vor spera că Harris va fi mai eficientă în comunicarea obiectivelor sale de politică externă.

În a doua jumătate a preşedinţiei lui Biden, Harris - primul vicepreşedinte american de culoare şi de origine asiatică - şi-a îmbunătăţit profilul în probleme care variază de la China şi Rusia la Gaza şi a devenit cunoscută multor lideri mondiali.

Retorica administraţiei Biden ar putea fi preluată şi de Harris

La Conferinţa de securitate de la Munchen din acest an, ea a ţinut un discurs dur în care a criticat Rusia pentru invazia Ucrainei şi a promis un angajament „ferm” al SUA faţă de articolul 5 al NATO privind autoapărarea reciprocă.

Kremlinul a declarat luni că Harris nu a avut nicio contribuţie notabilă la relaţiile cu Moscova, cu excepţia declaraţiilor „neprietenoase faţă de ţara noastră”. Ea a acuzat Rusia că poartă un război „barbar şi inuman” în Ucraina.

În ceea ce priveşte China, Harris s-a poziţionat mult timp în cadrul curentului bipartizan de la Washington cu privire la nevoia Statelor Unite de a contracara influenţa Chinei, în special în Asia.

Potrivit analiştilor, ea ar menţine probabil poziţia lui Biden de a confrunta Beijingul atunci când este necesar, căutând în acelaşi timp domenii de cooperare.

Harris a efectuat mai multe călătorii menite să consolideze relaţiile în regiunea dinamică din punct de vedere economic, inclusiv una la Jakarta în septembrie pentru a-l înlocui pe Biden la un summit al Asociaţiei Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN). În timpul vizitei, Harris a acuzat China că încearcă să constrângă vecinii mai mici prin revendicările sale teritoriale în Marea Chinei de Sud.

Biden a trimis-o, de asemenea, pe Harris în călătorii pentru a consolida alianţele cu Japonia şi Coreea de Sud, care au avut motive să se îngrijoreze cu privire la angajamentul lui Trump faţă de securitatea lor.

„Harris a demonstrat regiunii că este entuziasmată să promoveze accentul pus de Biden pe Indo-Pacific”, a declarat Murray Hiebert, asociat principal al Programului pentru Asia de Sud-Est la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale din Washington.

Deşi nu a putut egala „abilităţile diplomatice” pe care Biden le-a dezvoltat de-a lungul deceniilor, „s-a descurcat bine”, a adăugat el.

Cu toate acestea, la fel ca şeful său, Harris a fost predispusă la gafe verbale ocazionale. În septembrie 2022, în timpul unui tur al Zonei Demilitarizate dintre Coreea de Sud şi Coreea de Nord, pentru a reafirma sprijinul Washingtonului pentru Seul, ea a vorbit din greşeală despre o „alianţă a Statelor Unite cu Republica Coreea de Nord”.

Deşi, în calitate de vicepreşedintă, ea s-a alăturat în cea mai mare parte lui Biden în susţinerea fermă a dreptului Israelului de a se apăra după ce militanţii Hamas au efectuat un raid transfrontalier mortal la 7 octombrie, ea a luat uneori un uşor avans faţă de preşedinte în criticarea abordării militare a Israelului. În martie, ea a declarat fără menajamente că Israelul nu face suficient pentru a atenua o „catastrofă umanitară” în timpul ofensivei sale terestre în enclava palestiniană. Ulterior, ea nu a exclus „consecinţele” pentru Israel în cazul în care acesta ar lansa o invazie la scară largă în Rafah, în sudul Gazei, plin de refugiaţi.

Retorica lui Harris în privinţa Israelului ar putea fi mai dură decât cea adoptată de Biden

Un astfel de limbaj a ridicat posibilitatea ca Harris, în calitate de preşedinte, să adopte cel puţin o linie retorică mai puternică faţă de Israel decât Biden, spun analiştii.

În timp ce şeful său, în vârstă de 81 de ani, are o lungă istorie cu liderii israelieni şi chiar s-a autointitulat „sionist”, Harris, în vârstă de 59 de ani, nu are legătura personală viscerală a acestuia cu ţara.

Ea menţine legături mai strânse cu progresiştii democraţi, dintre care unii l-au presat pe Biden să condiţioneze livrările de arme americane către Israel din cauza îngrijorării legate de numărul mare de victime civile palestiniene din Gaza. Dar analiştii nu se aşteaptă la o schimbare majoră a politicii SUA faţă de Israel, cel mai apropiat aliat al Washingtonului în Orientul Mijlociu.

Se aşteaptă ca Harris să aibă o întâlnire programată anterior cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu în timpul vizitei sale la Washington în această săptămână, prima sa întâlnire cu un lider străin de când Biden şi-a încheiat candidatura pentru realegere.