EXCLUSIV: Accesarea e-mailului Elodiei Ghinescu s-a făcut într-o situaţie gravă - CA Braşov

Articolul 28 din Constituţie stipulează că "secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil", iar indiferent cine divulgă aceste date încalcă Legea fundamentală.

Judecătorul Alexandru Vasiliu de la Curtea de Apel Braşov consemnează faptul că inculpatul Cioacă Constantin Cristian l-ar fi instigat pe ofiţerul de poliţie judiciară de la IPJ Braşov, Marius Sebastian Breazu - pe care Elodia la data de 2 septembrie 2007, să acceseze fără drept sistemul informatic (laptop) al Elodiei Ghinescu, soţia lui Cioacă, prin utilizarea frauduloasă a sistemului de parolare, obţinând date informatice, respectiv conţinutul mesajelor aflate pe adresa ishalo2000@yahoo.com , computerul fiind destinat exclusiv utilizării profesionale, ca avocat. Datele au fost transferate pe un memory-styk în care au fost stocate, iar apoi au fost transferate în adresa de email a surorii inculpatului Cioacă. S-a mai reţinut că, după utilizare, învinuitul Breazu ar fi pus o nouă parolă de acces la căsuţa de corespondenţă electronică.

De asemenea, s-a mai susţinut că, la 24 septembrie 2007, inculpatul Cioacă Constantin Cristian ar fi intrat în legătură cu Marin Adrian Niţu, prin intermediul postului de televiziune OTV, iar la îndemnurile lui Cioacă, Niţu a accesat fără drept adresa de email babyelodia@gmail.com din care datele informatice au fost transferate la adresa de e-mail a surorii lui Cioacă, a unei alte persoane şi la postul de televiziune OTV. Pentru această activitate a primit de la inculpatul Cioacă suma de 3.000 de dolari - 8.000 lei - în contul prietenei inculpatului Niţu, se arată în motivarea Curţii braşovene privind respingerea cererii de arestare a lui Cioacă şi Niţu, transmisă, joi, instanţei supreme.

În ceea ce-l priveşte pe Cioacă, instanţa braşoveană observă că în 2 septembrie 2007 - la trei zile de la data la care acesta constatase dispariţia soţiei de la domiciliu - şi neavând niciun fel de informaţii despre ea, inculpatul a luat legătura cu ofiţerul de poliţie judiciară Marius Sebastian Breazu şi împreună au încercat să afle unele date din sistemul informatic aflat la domiciliu. Din acest motiv, cei doi arată în declaraţii că au deschis PC-ul aflat la domiciliu şi au putut avea acces, pentru că nu existau niciun fel de restricţii de parolare la adresa de e-mail a Elodiei Ghinescu din Yahoo.

Nu este recunoscută şi nici confirmată prin probe accesarea laptopului de la sediul în care Elodia Ghinescu îşi desfăşura activitatea de avocată şi care era de fapt un spaţiu proprietatea celor doi soţi, spune judecătorul.

"Oricum, împrejurarea că inculpatul este soţul celei care deţinea adresa de e-mail şi că accesarea s-a făcut într-o situaţie destul de gravă, legată de presupusa dispariţie a Elodiei Ghinescu, cu scopul declarat de a o găsi pe aceasta, constituie o realitate care nu poate fi ignorată şi care naşte semne de întrebare cu privire la lipsa de legitimitate a accesării sistemului informatic, precum şi cu privire la reprezentarea de ordin subiectiv cu care s-a acţionat. De asemenea, mai trebuie reţinut şi faptul că, potrivit celor declarate, accesarea e-mailului se putea face fără parolă, printr-o setare automată. De aici, nu se poate presupune nici interzicerea accesului şi nici interzicerea preluării datelor, a mesajelor, dat fiind că această preluare a rămas în cadrul familial, informaţiile fiind deţinute de soţul celei în cauză şi sora acestuia", se arată în motivarea instanţei.

Apărarea a invocat în acest sens prevederile articolul 41 din Legea 161/2003, potrivit cărora interdicţia accesării şi restricţionarea accesului trebuie să fie arătate explicit, printr-o avertizare cu privire la condiţiile de acces şi consecinţe, avertizare accesibilă oricărei persoane.

"Or', rostul dispoziţiilor incriminatoare din domeniul criminalităţii informatice este acela de a proteja datele şi informaţiile personale faţă de orice imixtiune abuzivă, cu intenţie distructivă sau de fraudă, iar nu faţă de persoanele care acţionează cu justificarea unui interes major şi legitim, cum ar fi acela al găsirii unei persoane dispărute. Altfel, aplicarea legii tinde să fie lipsită de spiritul ei şi poate da naştere la abuz. Nu s-a stabilit dacă acel laptop aparţinea exclusiv Elodiei Ghinescu, inculpatul Cioacă susţinând că avea şi el acces, utilizând jocuri electronice", mai spune judecătorul.

Situaţia este asemănătoare şi cu privire la inculpatul Niţu Marin Adrian, notează magistratul.

"Din păcate, mediatizarea excesivă a aşa-numitului «Caz Elodia» a dat naştere unui şir nesfârşit de emisiuni televizate la care au fost invitate tot felul de persoane să-şi spună părerea şi să contribuie - dacă o asemenea cale poate fi luată în seamă din punct de vedere judiciar - într-un fel sau altul la elucidarea cazului. A fost atras un număr destul de mare de curioşi, printre care şi învinuitul Niţu, care a avut senzaţia că a identificat pe un site o poză care putea fi a celei dispărute şi astfel va avea o contribuţie la rezolvarea cazului. O asemenea practică discutabilă, prin care persoane complet neavizate au fost atrase în emisiune, a făcut ca inculpatul Niţu, la propunerea angajaţilor OTV, să ia legătură cu inculpatul Cioacă şi, la cererea acestuia să identifice existenţa unei alte adresa de e-mail a Elodiei Ghinescu, în sistemul Gmail", spune judecătorul braşovean.

Mai mult, instanţa consemnează că Niţu a susţinut că a primit asigurări de la postul de televiziune că demersul său este legal - aspect neverificat la dosar, arată magistratul - şi că a pus la dispoziţia inculpatului Cioacă şi a televiziunii informaţiile (cu acordul lui Cioacă) de pe acea adresă de e-mail care, de asemenea, nu avea un sistem de protecţie, de parolare, care să interzică accesul.

"Inculpatul susţine că din acest motiv a luat măsuri de protecţie faţă de alţi curioşi, instituind o parolă care să protejeze accesul şi nu pentru a bloca accesul titularului, care era dispărut şi este şi în prezent", arată instanţa.

Niţu nu l-a cunoscut personal pe Cioacă, până la audierea şi reţinerea lor, convorbirile dintrei ei fiind doar telefonice, spune judecătorul.

"La dosar nu există date din care să rezulte că inculpatul ar fi încercat să zădărnicească aflarea adevărului prin influenţarea vreunui martor, ori prin distrugerea sau alterarea mijloacelor materiale de probă. Sistemele informatice ale soţilor Cioacă şi Ghinescu au fost ridicate de organul de urmărire penală şi nu s-a constatat că ar fi fost distruse, şterse sau modificate date din computere, care să fie relevante şi să constituie mijloace materiale de probă în instrumentarea prezentei cauze sau a aceleia care are ca obiect presupusa infracţiune de omor calificat de care este acuzat inculpatul Cioacă. Nici nu s-au prezentat în concret astfel de aspecte", mai spune magistratul.

În 15 ianuarie, DIICOT Braşov a început urmărirea penală faţă de Cristian Cioacă, ofiţer IPJ Braşov, şi Marian Niţă pentru instigare fără drept la sistemele informatice, instigare la restricţionare fără drept a accesului la date informatice şi instigare la transferul neautorizat de date informatice, respectiv accesarea fără drept la sisteme, restricţionare fără drept a accesului la date informatice şi transferul neautorizat de date informatice.

Potrivit articolului 42, alineatul 1, al Legii 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, infracţiuni contra confidenţialităţii şi integrităţii datelor şi sistemelor informatice, accesul, fără drept, la un sistem informatic constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la trei luni la trei ani sau cu amendă.

Curtea de Apel Braşov spune că susţinerea că Cioacă ar fi săvârşit, cu intenţie, o nouă infracţiune aduce în discuţie faptul că inculpatul ar fi săvârşit deja o infracţiune, pentru care s-ar fi declanşat un proces penal anterior datei la care s-ar fi săvârşit faptele din prezenta cauză. (Cioacă este acuzat de uciderea soţiei sale, însă în lipsa cadavrului instanţele nu au putut emite mandat de arestare, astfel că au impus o interdicţie de a nu părăsi ţara, ridicată recent de magistraţi-n.r.)

"Mai întâi, este de observat că există o evidentă diferenţă de conţinut între a se susţine că un inculpat este acuzat de săvârşirea unei infracţiuni şi a se afirma că un inculpat a săvârşit o infracţiune. Apoi, inculpatul Cioacă susţine că faptele de care este acuzat în prezenta cauză au constituit tocmai demersuri prin care a încercat să stabilească ce s-a întâmplat în realitate cu Elodia Ghinescu, susţinere care nu este contrazisă de probe de la dosar, pentru că nu s-a stabilit că faptele sale ar fi avut o altă finalitate. În fine, la data de 2 septembrie 2007, când inculpatul Cioacă şi învinuitul Breazu au cercetat mediul informatic din computerul familiei, nu era pornit un proces penal împotriva inculpatului Cioacă, cerinţă minimă şi esenţială din perspectiva prevederilor art. 148 lit.d Cod procedură penală", explică judecătorul braşovean.

Curtea invocă faptul că "în conjunctura creată de dispariţia soţiei inculpatului Cioacă şi în împrejurările în care inculpaţii au săvârşit faptele, dată fiind legătura indiscutabilă dintre demersurile întreprinse şi preocuparea firească şi legitimă, cel puţin până în acest moment, de lămurire a situaţiei Elodiei Ghinescu, nu se poate susţine şi nu sunt probe care să demonstreze că lăsarea în libertate a inculpaţilor prezintă un pericol concret pentru ordinea publică", adăugând că acest pericol trebuie demonstrat "printr-o reprezentare concretă a unor elemente de fapt care îl susţin".

Afirmaţia Parchetului că inculpaţii ar fi acţionat tocmai cu scopul de a zădărnici cercetările legate de presupusa ucidere a Elodiei Ghinescu nu are niciun fel de susţinere şi este chiar contrazisă de starea de fapt.

S-au efectuat cercetări până în prezent cu inculpaţii în stare de libertate, fără ca buna desfăşurare a procesului penal să fie afectată de lăsarea în libertate a inculpaţilor care au răspuns la toate solicitările.

Datele personale care caracterizează pe inculpaţi nu pledează pentru necesitatea măsurii arestării preventive, în condiţiile în care inculpatul Niţu nu are antecedente penale şi este constant în declaraţii, iar inculpatului Cioacă îi sunt aduse acuzaţii care nu au fost confirmate în mod legal până în prezent, mai notează judecătorul.

Recursul procurorilor la decizia Curţii de Apel Braşov de respingere a arestării preventive a lui Cristian Cioacă, acuzat de accesare ilegală a căsuţei electronice a soţiei sale Elodia Ghinescu, va fi judecat, vineri, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.