Judecătoarea Amy Barrett: Posibilitatea unui preşedinte de a se graţia singur, o "întrebare deschisă"

Judecătoarea Amy Coney Barrett, desemnată de preşedintele Donald Trump pentru un post la Curtea Supremă de Justiţie, a declarat în cursul audierilor că posibilitatea unui preşedinte de a se graţia singur este o "întrebare deschisă", sugerând şi că Programul medical "Obamacare" ar putea fi menţinut.

În a treia zi de audieri de către membrii Comisiei Judiciare din Senatul SUA, Amy Coney Barrett a fost rugată să comenteze declaraţiile lui Donald Trump, care susţine că are "puterea absolută" de a se graţia singur.

Judecătoarea Amy Coney Barret a răspuns că "nu a existat până acum nicio situaţie de litigiu de acest tip". "Această problemă poate apărea ori nu, dar este necesară o analiză juridică asupra scopului prerogativei de graţiere. Întrucât este o întrebare deschisă asupra căreia nu am decis prin proceduri judiciare, nu pot oferi un punct de vedere", a adăugat Amy Coney Barret, conform agenţiei Reuters.

Preşedintele Donald Trump riscă să fie vizat direct de o investigaţie penală în statul New York, într-un caz privind situaţia financiară a companiilor sale. Donald Trump a graţiat mai mulţi aliaţi politici.

Amy Barrett a subliniat că "nimeni nu este deasupra legii", dar a refuzat să răspundă direct dacă un preşedinte care nu se supune unei decizii judiciare generează riscuri pentru sistemul constituţional care prevede echilibru între cele trei puteri - executivă, legislativă şi judiciară.

"Curtea Supremă nu poate avea control asupra respectării de preşedinte a unui ordin judiciar. Deciziile Curţii Supreme au valoare de lege. O instanţă poate pronunţa o decizie, dar nu are control asupra modului în care puterile politice reacţionează", a subliniat judecătoarea.

Amy Coney Barrett a sugerat că Legea privind servicii medicale accesibile ("Obamacare"), pe care Administraţia Donald Trump vrea să o abroge, ar putea fi menţinută după o eventuală decizie a instanţei supreme. Opoziţia democrată se teme că Barrett va facilita solicitarea Departamentului Justiţiei de anulare a legii adoptate de Administraţia Barack Obama în 2010. Administraţia Donald Trump argumentează că întreaga lege ar trebui anulată deoarece Congresul a abrogat o secţiune a legii.

Însă Amy Coney Barrett a argumentat că restul legii poate rămâne în vigoare dacă o parte a fost anulată. "Ipoteza judiciară este întotdeauna în favoarea separării secţiunilor unui act legislativ", a subliniat ea, conform site-ului Politico.com.

Senatul SUA a iniţiat luni audierile pentru confirmarea în funcţie a judecătoarei Amy Coney Barrett, desemnată de preşedintele Donald Trump pentru un post în cadrul Curţii Supreme de Justiţie, însă opoziţia democrată critică dur efectuarea procedurii înaintea scrutinului prezidenţial şi parlamentar.

Preşedintele Donald Trump a desemnat-o pe Amy Coney Barrett pentru un post în instanţa supremă după decesul judecătoarei Ruth Bader Ginsburg. Preşedintele SUA aşteaptă confirmarea Senatului înaintea scrutinului prezidenţial şi legislativ din 3 noiembrie, miza fiind consolidarea majorităţii conservatoare în Curtea Supremă de Justiţie.

Opoziţia democrată de la Washington consideră că procedura ar trebui să aibă loc după scrutinul prezidenţial şi parlamentar. "Pur şi simplu, nu cred că ar trebui să continuăm procedura acestei nominalizări", a declarat, la rândul său, senatoarea democrată Dianne Feinstein. Feinstein a argumentat că numirea lui Amy Barrett în instanţa supremă riscă să afecteze programul medical din perioada Administraţiei Barack Obama.