Preşedintele CCR, despre declaraţiile lui JD Vance: Uneori suntem grăbiţi să incriminăm şi pedepsim

Preşedintele CCR a acordat un interviu publicaţiei Juridice, în care comentează pentru prima dată declaraţiile vicepreşedintelui SUA, J.D. Vance, potrivit cărora alegerile din România au fost anulate „pe baza suspiciunilor fragile ale unei agenţii de informaţii şi la presiunea enormă din partea vecinilor săi continentali” şi că „dacă o democraţie poate fi distrusă cu câteva sute mii de dolari de publicitate digitală dintr-o ţară străină, atunci nu a fost suficient de puternică de la bun început”.

„Cred că nu este onest să răstălmăcim prin trunchiere şi alte speculaţii în interes electoral discursul şi mesajele unui oficial de rangul vicepreşedintelui SUA. Este necesar să avem în vedere acurateţea acestor mesaje şi contextul general în care a fost rostit acest discurs politic de tip manifest al înaltului oficial american. Parafrazez din discursul vicepreşedintelui SUA; acesta spune, în esenţă, că anularea procesului electoral a fost consecinţa existenţei unei societăţi democratice slabe şi nu spune că, în pronunţarea unei asemenea decizii, Curtea Constituţională a României şi-ar fi încălcat competenţele sale. Eu percep acest mesaj ca fiind unul transmis pentru întreaga societate europeană, în care se constată că democraţia şi statul de drept trebuie fortificate pentru apărarea cetăţenilor şi a valorilor fundamentale împărtăşite la nivel internaţional. În acest context, corectitudinea şi transparenţa alegerilor sunt valori centrale ale democraţiei votului, la care trebuie să concure statul, cetăţenii alegători, precum şi candidaţii. Atingerea acestor exigenţe se poate realiza numai prin promovarea unui dialog real, fără păreri preconcepute sine ira et studio. Uneori suntem grăbiţi să incriminăm şi chiar să pedepsim, mai degrabă, decât să decelăm cauzele reale ale „fenomenului” – al alegerilor –, care este o temă foarte importantă pentru întreaga societate în vederea cunoaşterii mai bine a lucrurilor în legătură cu evenimentele ce pot determina sau potenţa rezultatele unor alegeri într-un sens sau altul. Cunoaşterea acestor cauze ne dă posibilitatea să conştientizăm la nivelul societăţii şi să prevenim repetarea şi „nebăgarea de seamă” a unor manevre şi subtilităţi de manipulare a proceselor electorale. De aceea, cred că dezbaterea acestei probleme nu trebuie cantonată numai la cei care au participat la alegeri, candidaţi şi votanţi, ci trebuie să aibă loc la nivelul întregii societăţi”, spune preşedintele CCR.

Potrivit acestuia, problema anulării procesului electoral nu este o chestiune în sine a Curţii Constituţionale, ci a întregii societăţi, pentru că ea este un indicator al modului în care funcţionează democraţia societăţii.

„Prin hotărârile sale, Curtea Constituţională a tras un semnal de alarmă în acest sens, prin activarea „codului roşu”, dar nu a rezolvat pe fond problema stării democraţiei româneşti, deoarece cunoaşterea premiselor pentru producerea acestor efecte trebuie să reprezinte o preocupare şi o responsabilitate ale întregii conştiinţe sociale, nu numai ale instituţiilor statului. Această atitudine trebuie să prezinte tăria şi funcţionalitatea unei societăţi democratice, care să-şi manifeste vigilenţa atunci când este vorba despre conştiinţa sa electorală, conştiinţă care trebuie să fie esenţialmente liberă şi să se exercite în condiţii corecte. În acest sens se pronunţă şi oficialităţile internaţionale, care ne „avertizează”, pe bună dreptate, că anularea unui proces electoral este cauzată şi de faptul că nu avem o democraţie şi instituţii puternice şi consolidate care să nu permită intruziuni în sistemul politic şi constituţional al ţării. În urma acestor constatări pertinente, per a contrario sunt necesare atât o conştientizare la nivelul societăţii a riscurilor şi vulnerabilităţilor existente, cât şi măsuri şi decizii eficiente ale instituţiilor specializate pentru apărarea statului de drept şi a democraţiei funcţionale, corespunzător exigenţelor care rezultă din statutul României de stat membru în cadrul structurilor euroatlantice”, a mai spus judecătorul CCR.

Marian Enache precizează că România trebuie să-şi facă dovada mai întâi sieşi şi apoi partenerilor internaţionali că este o ţară stabilă, că opţiunea sa pentru valorile democraţiei occidentale este ireversibilă şi că, pe această bază, este o ţară respectabilă şi sigură în spaţiul geopolitic şi strategic în care se află. În opinia mea strict personală, România este o ţară importantă, care contează în toate dimensiunile ei, chiar dacă nu este clasificată ca o mare putere a lumii şi, în aceste condiţii, nu-şi poate permite greşeli şi inconsecvenţe, care să creeze un recul al democraţiei.

„Este necesar ca România să transmită lumii un mesaj serios de unitate, stabilitate şi verticalitate în care se poate avea încredere. Cred că această poziţie a României, repet, de verticalitate, este însăşi esenţa demnităţii noastre naţionale pe care trebuie să ne-o păstrăm indiferent de frământările şi împrejurările mereu schimbătoare ale lumii internaţionale. În acest sens, constituţionalitatea este doar barometrul care măsoară nivelul democraţiei unei societăţi, iar curţile constituţionale, deşi au un dublu rol, şi anume preventiv şi sancţionator, nu pot realiza numai ele însele construcţia şi consolidarea vieţii democratice a ţării”, a mai spus Marian Enache.

Enache a fost pus să comenteze cum comentează declaraţiile lui J.D. Vance cum că democraţia românească „nu a fost suficient de puternică de la bun început”.

„În opinia mea, concluzia de referinţă a discursului domnului vicepreşedinte J.D. Vance este ideea de fragilitate evocată în privinţa democraţiei pe care Curtea Constituţională tocmai a constatat-o în hotărârile sale. Consider că această stare a democraţiei se regăseşte în însăşi fragilitatea structurilor sociale de bază ale societăţii noastre. Din motive obiectiv-subiective, apariţia unor elemente de divizare şi dezintegrare socială care tind să destabilizeze organizarea statului constituţional trebuie modelate de instituţiile fundamentale ale statului român. Dacă ne referim la democraţia occidentală, aceasta reprezintă un model de civilizaţie care are ca fundament învăţarea şi educaţia permanentă. Însuşirea valorilor democraţiei şi exerciţiul acestora presupun cunoaştere, standarde şi reguli. Instituţiile sunt organice societăţii. Atunci când există vulnerabilităţi în societate, acestea se resimt şi în ansamblul instituţiilor statului, care au rolul de a preveni şi de a remedia dezechilibrele. Fragilitatea democraţiei trebuie asumată de întreaga societate pentru a putea discerne împreună cu instituţiile specializate cauzele şi pentru a identifica soluţiile. O politică şi o democraţie sănătoase trebuie să se supună forţei dreptului, şi nu dreptului forţei, numai aşa putem vorbi despre întărirea democraţiei şi respectarea statului de drept, despre existenţa unei democraţii robuste, rezistente la orice factori de agresiune interni şi externi”, a declarat preşedintele CCR pentru Juridice.

Enache mai spune că, în pofida principialităţii şi clarităţii discursului vicepreşedintelui SUA, „unii de pe la noi au sugerat în spaţiul public că acest discurs ar putea constitui o concesie, o susţinere sau o preferinţă pentru anumiţi candidaţi din România. Nu cred că este decent să facem astfel de „traduceri” tendenţioase ale acestei declaraţii politice, care să fie interpretată ca un fel de „preavizare” a justiţiei naţionale de către amatorii de chilipiruri şi favorabilităţi”.