Raportul Comisiei Europene privind Statul de Drept: progrese semnificative în îndeplinirea recomandărilor din 2023

Comisia Europeană a publicat miercuri cel de-al cincilea Raport privind Statul de Drept. Este cel mai bun raport de până acum în ceea ce priveşte capitolul justiţie, potrivit unui comunicat de presă transmis miercuri de Ministerul Justiţiei.

„Ministerul Justiţiei a sprijinit încă de la început instituirea acestui mecanism, care evaluează toate Statele Membre ale Uniunii Europene, pe baza aceloraşi standarde.Reprezintă un instrument util de evaluare a principalelor componente ale unei societăţi democratice: sistemul de justiţie, cadrul anticorupţie, pluralismul şi independenţa mass-media, aspecte legate de sistemul de control şi echilibru al instituţiilor statului. La fel ca în anii precedenţi, Ministerul Justiţiei a cooperat în mod transparent şi loial cu Comisia Europeană şi cu partenerii instituţionali interni pentru îndeplinirea recomandărilor din domeniul justiţiei (cuprinse în Raportul de ţară din 5 iulie 2023)”, scrie în comunicat.

În privinţa sistemului judiciar, Raportul de anul acesta notează „numeroase progrese semnificative în îndeplinirea recomandărilor din anul 2023, cu privire la sistemul judiciar”. Este vorba despre evaluarea Opiniei Comisiei de la Veneţia privind Legile Justiţiei de către Panelul de experţi independenţi înfiinţat de Ministerul Justiţiei (în septembrie 2023) şi publicarea evaluării pe site-ul Ministerului Justiţiei (în februarie 2024); demararea consultărilor la nivel instituţional, în sistemul judiciar, cu privire la evaluarea Panelului de experţi; asigurarea stabilităţii reformei judiciare şi a implementării Legilor Justiţiei; eficienţa controlului jurisdicţional efectuat de ICCJ în materie disciplinară (răspunderea disciplinară a magistraţilor); progrese privind ocuparea posturilor vacante din sistemul judiciar; eforturi semnificative pentru digitalizarea sistemului judiciar; eforturi pentru soluţionarea inechităţilor salariale din sistemul judiciar; reformarea sistemului de acordare a ajutorului public judiciar, în beneficiul cetăţenilor.

În cadrul anticorupţie, Raportul notează elemente de progres şi în ceea ce priveşte cadrul anticorupţie, precum: implementarea în grafic a Strategiei Naţionale Anticorupţie; stabilitatea numărului de procurori DNA, la nivelul asumat prin PNRR (85% din numărul total de posturi); menţinerea unui bilanţ pozitiv în combaterea corupţiei, inclusiv în ceea ce priveşte cazurile de corupţie la nivel înalt; progrese în funcţionarea sistemului post-SIIJ, inclusiv modificarea Legii 49/2022 prin Legea 213/2024, care a majorat numărul de posturi de procurori (minim 14 în structura centrală şi minim 3 în structurile teritoriale); de asemenea s-a instituit posibilitatea procurorului general de a propune, din oficiu, plenului CSM, procurori care să ocupe posturile de la secţia specială de investigare a infracţiunilor comise de magistraţi.

„S-au făcut progrese în raport de cele şapte recomandări din 2023 şi s-a constatat că, pentru domeniul justiţiei, au fost înregistrate progrese remarcabile, precum şi pentru o parte din cadrul anticorupţie.Acest rezultat lăudabil este determinat de multă muncă şi de efortul conjugat al multor instituţii, precum şi de buna colaborare dintre Ministerul Justiţiei, Înalta Curţe de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public şi a întregului sistem judiciar.Rămân, însă, unele recomandări în care sunt necesare eforturi suplimentare din partea autorităţilor române din afara sferei judiciare”, potrivit comunicatului Ministerului Justiţiei.