Cultura urbană: Lupta clasei de mijloc pentru pâinea cu maia

Pentru clasa de mijloc din România a face pâine cu maia în casă e un statement; această alegere culinară spune multe despre noi şi despre societatea în care trăim. La scară mică, pâinea cu maia e un semn al rezistenţei prin mâncare, al activismului alimentar, al consumului etic.

Urmărește
322 afișări
Imaginea articolului Cultura urbană: Lupta clasei de mijloc pentru pâinea cu maia

Cultura urbană: Lupta clasei de mijloc pentru pâinea cu maia (Imagine: Shutterstock/ Mediafax Foto)

Clasa de mijloc din Bucureşti îşi alege luptele. Poate că se defineşte reactiv, afirmându-şi identitatea raportându-se la ceva deja existent, poate că definirea a ceea ce înseamnă a fi parte din clasa de mijloc e încă un proces în derulare (link: https://clasamijloc.wordpress.com/about/), însă există deja primele piese ale puzzle-ului.

Una din lupte e pâinea cu maia. Deşi e privită ca o modă, a face pâine cu maia în casă e un statement; alegerile noastre culinare spun multe despre noi şi despre societatea în care trăim. La scară mică, pâinea cu maia e un semn al rezistenţei prin mâncare, al activismului alimentar, al consumului etic, dar reprezintă şi o oarecare distincţie de clasă în cadrul clasei de mijloc.

Pentru cei care nu ştiu, pâinea cu maia nu se poate face de la o oră la altă, necesită o bună organizare şi ceva timp, iar motivul pentru care cineva se apucă de asta trece întrucâtva de modă. E mai degrabă o respingere a ceea ce se oferă în comerţul oficial, multe dintre persoanele intervievate în cadrul cercetării spunând că gustul pâinii din magazin e inferior, că pâinea e „de nemâncat”, „puf”, „carton”.

Activismul apare atunci când consumatorul devine conştient de ceea ce consumă şi alege, asumat, să consume altceva, încercând prin gestul său de consum să repare o nedreptate, un dezechilibru pe piaţă. Spre exemplu, morile mici, de ţară, care pot oferi făină neaditivată, sunt la mare căutare printre cei care fac pâine acasă.

Consumul etic, conştientizarea actului de a cumpăra, e strâns legat de scandalurile alimentare din ultima vreme, de valul bio/eco, de tendinţele globale pentru hrana sănătoasă, dar e motivat şi de preocuparea pentru prevenţie în sănătate sau pentru alternative la medicaţie. însă e mai ales vorba de o conştientizare colectivă a ceea ce băgăm în gură din partea unei clase care începe să fie tot mai informată.

Însă acest tip de consum vine la pachet şi cu o semi-gentrificare a hranei. În cazul pâinii, lucrurile sunt încă la început, însă faptul că pâinea cu maia costă 9-15 lei la o brutărie artizanală face ca acest produs să fie rezervat unei clase cu capital economic mare care caută să se diferenţieze prin alegerile sale alimentare, educându-şi gustul şi crescându-şi astfel capitalul cultural. Pâinea cu maia a trecut pragul de la "taste of necessity" la "taste of luxury", în termenii lui Bourdieu, dar face parte şi dintr-un „habitus”, o moştenire culinară proprie fiecărui individ. Nu e întâmplător ca reacţiile la pâinea cu maia, la prima degustare, să fie legate de copilărie, de bunici, de sat. Cu toate că ceea ce noi numim acum „pâine cu maia” nu e deloc tradiţional românească, ea duce cu gândul la o metodă de facere a pâinii în casă proprie vremurilor în care industria avea un cuvânt mai mic de spus în mediul domestic.

Pâinea cu maia în sine, prin modul în care se obţine, obligă la un ritm lent de producţie, fie că e vorba de mediul casnic sau de mediul brutăriilor artizanale, şi de aceea răspândirea ei din ultimii ani, ataşându-i-se valorile anti-hegemonice de natural, artizanal, ne-standardizat, ne-industrializat, poate fi interpretată ca un mod de exprimare a rezistenţei prin hrană, a protestului faţă de sistemul dominant de hrană sau faţă de lipsa controlului mediului exterior pe care mulţi dintre cei care fac parte, chiar şi aspiraţional, din clasa de mijloc o resimt.

Miruna Paul este absolventă a Masteratului de Antropologie SNSPA.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici