Cultura urbană: Lupta clasei de mijloc pentru pâinea cu maia

Clasa de mijloc din Bucureşti îşi alege luptele. Poate că se defineşte reactiv, afirmându-şi identitatea raportându-se la ceva deja existent, poate că definirea a ceea ce înseamnă a fi parte din clasa de mijloc e încă un proces în derulare (link: https://clasamijloc.wordpress.com/about/), însă există deja primele piese ale puzzle-ului.

Una din lupte e pâinea cu maia. Deşi e privită ca o modă, a face pâine cu maia în casă e un statement; alegerile noastre culinare spun multe despre noi şi despre societatea în care trăim. La scară mică, pâinea cu maia e un semn al rezistenţei prin mâncare, al activismului alimentar, al consumului etic, dar reprezintă şi o oarecare distincţie de clasă în cadrul clasei de mijloc.

Pentru cei care nu ştiu, pâinea cu maia nu se poate face de la o oră la altă, necesită o bună organizare şi ceva timp, iar motivul pentru care cineva se apucă de asta trece întrucâtva de modă. E mai degrabă o respingere a ceea ce se oferă în comerţul oficial, multe dintre persoanele intervievate în cadrul cercetării spunând că gustul pâinii din magazin e inferior, că pâinea e „de nemâncat”, „puf”, „carton”.

Activismul apare atunci când consumatorul devine conştient de ceea ce consumă şi alege, asumat, să consume altceva, încercând prin gestul său de consum să repare o nedreptate, un dezechilibru pe piaţă. Spre exemplu, morile mici, de ţară, care pot oferi făină neaditivată, sunt la mare căutare printre cei care fac pâine acasă.

Consumul etic, conştientizarea actului de a cumpăra, e strâns legat de scandalurile alimentare din ultima vreme, de valul bio/eco, de tendinţele globale pentru hrana sănătoasă, dar e motivat şi de preocuparea pentru prevenţie în sănătate sau pentru alternative la medicaţie. însă e mai ales vorba de o conştientizare colectivă a ceea ce băgăm în gură din partea unei clase care începe să fie tot mai informată.

Însă acest tip de consum vine la pachet şi cu o semi-gentrificare a hranei. În cazul pâinii, lucrurile sunt încă la început, însă faptul că pâinea cu maia costă 9-15 lei la o brutărie artizanală face ca acest produs să fie rezervat unei clase cu capital economic mare care caută să se diferenţieze prin alegerile sale alimentare, educându-şi gustul şi crescându-şi astfel capitalul cultural. Pâinea cu maia a trecut pragul de la "taste of necessity" la "taste of luxury", în termenii lui Bourdieu, dar face parte şi dintr-un „habitus”, o moştenire culinară proprie fiecărui individ. Nu e întâmplător ca reacţiile la pâinea cu maia, la prima degustare, să fie legate de copilărie, de bunici, de sat. Cu toate că ceea ce noi numim acum „pâine cu maia” nu e deloc tradiţional românească, ea duce cu gândul la o metodă de facere a pâinii în casă proprie vremurilor în care industria avea un cuvânt mai mic de spus în mediul domestic.

Pâinea cu maia în sine, prin modul în care se obţine, obligă la un ritm lent de producţie, fie că e vorba de mediul casnic sau de mediul brutăriilor artizanale, şi de aceea răspândirea ei din ultimii ani, ataşându-i-se valorile anti-hegemonice de natural, artizanal, ne-standardizat, ne-industrializat, poate fi interpretată ca un mod de exprimare a rezistenţei prin hrană, a protestului faţă de sistemul dominant de hrană sau faţă de lipsa controlului mediului exterior pe care mulţi dintre cei care fac parte, chiar şi aspiraţional, din clasa de mijloc o resimt.

Miruna Paul este absolventă a Masteratului de Antropologie SNSPA.

Citeşte şi: Incendiu la o fabrică de pâine din Chitila - FOTO

Citeşte şi: Liviu Dragnea, după audierea de la DNA: Aşa cum se stătea la coadă la pâine, se stă la coadă la DNA astăzi - VIDEO

Citeşte şi: Vremea va fi caniculară în majoritatea zonelor. PROGNOZA METEO pentru weekend

Citeşte şi: Stafilococ auriu, depistat la angajaţii complexului din Venus unde 19 persoane s-au îmbolnăvit

Citeşte şi: Traian Băsescu despre o candidatură în Republica Moldova: Îmi ajung cei 10 ani în România - VIDEO

Citeşte şi: Pompierii au identificat probleme la instalaţiile electrice de la Metrou. Ce alte nereguli au fost găsite

Citeşte şi: CERCETARE: Un posibil vaccin împotriva cancerului ar putea exista datorită unor descoperiri genetice

Citeşte şi: Anchetă la un complex turistic din Năvodari după ce nouă copii au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecţie alimentară

Citeşte şi: Economia loviturilor de stat - OPINIE Dorin Oancea

Citeşte şi: Dan Tudorache: Primăria Sectorului 1 va continua investiţia la Spitalul de Arşi

Citeşte şi: Peste 70% din ambulanţele SMURD şi ale serviciilor judeţene au o vechime de aproape opt ani

Citeşte şi: COOLTURA de WEEKEND: Festivalul Untold. Inima bate pe beat electro: DJ la platane, swing în noapte - GALERIE FOTO