Noaptea Albă a Galeriilor de artă 2018. Arta la bloc şi artişti în calitate de gazde - GALERIE FOTO

¨Câtă artă încape într-o singură noapte şi de care?¨ te face să te întrebi un eveniment ca Noaptea Albă a Galeriilor care ţine deschise porţile spaţiilor dedicate expresiei artistice ore bune după miezul nopţii.

Un punct bun de pornire a fost Scena9, unde proiectul ¨Cultura artist-run – critică, rezistenţă, evadare¨ i-a dat ocazia curatorului Igor Mocanu să explice că în România de după căderea comunismului, locurile inventate şi gestionate de artişti au oferit "un soi de refugiu, de rezervă în confruntarea cu două tipuri de absenţă. E vorba, mai întâi, despre absenţa unui sistem liberal coerent al pieţei de artă, iar apoi, de absenţa unor politici muzeale publice de achiziţie", arată Mocanu.

De la arhive de artă contemporană precum cea fondată şi coordonată de Lia Perjovschi, sau Galeria Nouă a Aurorei Kiraly ori 2020 Home Galery, care a debutat ca o petrecere dată de Vlad Nancă în Griviţa 39 şi a ajuns spaţiu de lansare pentru proiecte artistice, până la librăria Jumătatea Plină dedicată benzii desenate, cafeneaua Debufet, pentru studenţii şi profesorii de la arte, teatrul Lorgean cu stagiune în sufragerie, până la Club Electroputere, Biroul de Cercetări Melodramatice, Candidatul la Preşedinţie, Paradis Garaj, Începem fanzine şi mailing group, ori Geammat sau Muzeul Orb, Şcoala Generală, fiecare cameră din str.I.L.Caragiale nr 32 adună imagini şi repere din acţiunile foarte diferite pe care s-a construit zona independentă a artei contemporane româneşti.

¨Aici e vorba mai mult despre documentare legată de proiecte”, a spus Igor Mocanu pentru MEDIAFAX, ¨dar poţi să vezi şi live cum arată ele în celelalte spaţii deschise în expoziţie. De exemplu, la Macaz este acum un concert de manele¨, a explicat curatorul proiectului special NAG. În demersul ¨Cultura artist-run – critică, rezistenţă, evadare¨ sunt incluse, până pe 5 noiembrie şi evenimene programate la A5 Studio Space din Piaţa Amzei, unde Alexandru Ciubotaru arată o fărâmă din ceea ce a adunat pentru Muzeul Benzii Desenate, Alert Studio, unde Mihai Zgondoiu arată ¨Thank You for Buying!¨, expoziţia deschisă în cadrul Contemporary Istanbul Art Fair, Switchlab şi Macaz-Bar Teatru Coop, unde sunt programate spectacole de teatru, concerte, proiecţie de film politic şi dezbateri (Seara FCDL- Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire, pe 31 octombrie).

Abia se încheiase deschiderea evenimentului atunci când puteai să vezi prin gratiile porţii ornate cu enumerarea ¨critică, rezistenţă, evadare¨ că o parte dintre artişti curăţau trotuarul cu o perie. ¨Au desenat pe jos artistele şi a venit poliţia că ne dă amendă dacă nu curăţăm¨, ne-a explicat unul dintre participanţi.

Arta la scară

Locuri pe lângă care treci, de multe ori, fără să bănuieşti că un etaj mai sus sunt expuse lucrări de artă s-au deschis vineri gata să primească trecători. Pe bulevardul Dacia, la numărul 51, Art Yourself Gallery anunţase că expune lucrările lui Radu Rodideal din ¨Eclectic IM-probabilities¨. Artistul, născut 1986 în Bucureşti, ¨descrie Bucureştiul, lumea şi societatea de azi, în felul său. Patterne, culori, linii puternice, unghiuri corect calculate matematic, umbre şi perspective ce dau acel sentiment recognoscibil din mica noastră lume, cu care creierul nostru este obişnuit. Da, poate fi prea mult şi improbabil, dar «I'M» dă acea percepţie posibilă. Dovada vie stă în Bucureştiul de azi şi în estetica contemporană din arta lui Radu Rodideal¨, scria curatorul Thomas Emmerling la Cisnădioara, în luna august.

Coadă la lucrări

Cea mai mare aglomeraţie din Bucureşti a fost la deschiderea celei de-a cincea ediţii a expoziţiei ¨Diploma¨, din Bulevardul Dacia nr. 12. Fostul sediu al Muzeului Literaturii Române a adunat lucrările celor mai proaspeţi artişti, absolvenţi de facultăţi creativ-vocaţionale din promoţia 2018. Până pe 14 octombrie, pot fi văzute lucrări ale viitoarei generaţii de artişti şi creativi din România, expoziţia de la Casa Dacia promovând abordările creative ale acestora în faţa unui public larg. În afara expoziţiei curatoriate de 42 de autorităţi din arte, arhitectură, design, management cultural şi urbanism, ¨săptămâna artiştilor proaspeţi¨ include în acelaşi spaţiu o dezbatere dedicară antreprenoriatului creativ (9 noiembrie, de la 18.00), o discuţie despre piaţa de artă cu galerişti (11 octombrie, de la 18.00), ca şi o audiţie pentru 20 de tineri actori (la Apollo111, pe 10 octombrie, de la 19.00) şi prezentarea musicalului ¨Lumile lui Pan¨ (unteatru, 9 octombrie, de la ora 20.00).

Artă la care se stătea la coadă găzduia Centrul Internaţional de Cercetare şi Educaţie în Tehnologii Inovativ Creative – CINETic din spatele Teatrului Naţional. Expoziţia ¨Utophobia¨ era descrisă ca ¨o colecţie de experienţe interactive ce explorează modul în care tehnologia poate răspunde fobiilor contemporane¨. Lucrările pentru care au colaborat Dorin Cucicov, Bogdan Ceangu, Alina Rizescu şi Adrian Tăbăcaru pun publicul în situaţii inedite sondând şi potenţialul terapeutic al tehnologiei pentru spaimele şi anxietăţile de azi. Cu ochelari VR, sau pur şi simplu realizând că vârtejul luminos de pe ecran te urmează în funcţie de locul în care stai în faţa ecranului, lucrările lor îi deschid privitorului pofta de a investiga.

Galerii-viteză

Apoi traseul devine alert. La Alert studio, Mihai Zgondoiu ia la întrebări conceptul pieţei de artă, ¨nu pentru a vinde ci pentru a chestiona/problematiza situaţia pieţei de artă, într-un târg de artă, într-o manieră critic constructivă, prin punerea de întrebări asupra situaţiei comerciale a pieţei, cum se reglează aceasta, prin ce mecanisme îşi setează regulile: capitaliste, estetice, culturale¨, spune curatorul Eugen Rădescu. Te vezi în oglinda care îţi aşază chipul peste literele lucioase DADA şi citeşti din taste montate în metal ¨artafara#".

La doi paşi de Piaţa Amzei urci la Alexandra´s, unde galeriştii ţin să aducă aminte că străzile din zonă au fost desenate în 1841 şi adună tablouri şi mobilier ca obiecte de artă care respiră, parte din povestea locului, fie că e vorba despre un tablou de Nicolae Grigorescu sau de o veche cutie muzicală care este pornită pentru vizitatori.

În stradă, taxiul aduce tineri care se strecoară rapid în camera A5 Studio Space unde Muzeul Benzii Desenate alătură, printre altele, planşele lui Sandu Florea cu Semne şi Desemne realizate în anii ´80 cu poezie de Nichita Stănescu, poetul care a locuit în apropiere, coperte din ¨Arici Pogonici¨ sau ¨Cutezătorii¨ şi spectaculoase poveşti din ¨Trei luni de vacanţă în trecut¨, desenate de Puiu Manu.

La Mobius, evenimentul ¨Golul şi bulina” i-a prins pe bucureşteni în exerciţiul de a umple pereţii dintre lucrările care prezintă performance-uri şi obiecte. Artistul Paul Ţanicui s-a supărat că nu am scris pentru MEDIAFAX despre expoziţia sa la deschidere, dar nu înţelegeam sub nicio formă din anunţul galeriei ce tip de lucrări sunt expuse în evenimentul ¨în care gaura din steag şi bulina roşie de risc seismic sunt puse în relaţie¨. Coborând în galerie descoperi că manifestul său este unul deschis oricui vrea să lase un semn pe perete şi spaţiul este ticsit de note cu ce îl frământă pe vizitator.

Eviţi cât poţi paharul de vin pe care ţi-l oferă fiecare loc în care ajungi la noaptea galeriilor dar, dacă e să te odihneşti, galeria Eastward Prospectus prezintă, în expoziţia ¨Truth Lies Not Only in a Dream, But in Many Dreams¨, şase poziţii artistice aparţinând unei generaţii de artişti care şi-au început activitatea la aproape două decenii după Revoluţie. "Asta înseamnă că au fost martori ai schimbărilor din peisajul social şi politic la un nivel foarte intim în perioada maturizării şi dezvoltării lor personale", spune curatorul Tevž Logar despre lucrările propuse de Márta Adorjáni, Michele Bressan, Norbert Costin, Andrei Nacu, Raluca Popa şi Larisa Sitar. Undeva, la subsol, o lucrare a Ralucăi Popa pune text din Peter Handke despre corp şi schimbare peste imaginile ce rulează pe două panouri concomitent cu un pom înălţat deasupra ecranului alb oferit de un gard. Şi acolo poţi să te pierzi şi să te laşi pe vine lângă perete.

Unde nu ajungi dar vine arta după tine

La Galeria Posibilă, Bernhard Cella prezintă a doua ediţie a 'NO-ISBN On Self Publishing’, un registru cu 1.800 de publicaţii care au trei caracteristici comune: sunt recente, printate pe hârtie şi circulă fără ISBN, dar te gândeşti că vezi online arhiva pe salon-fuer-kunstbuch.at.

În apartamentul de la parter unde se află galeria Artera auzi că Muzeul Salvării a adus în faţa publicului, ¨pentru prima dată, diapozitive medicale din arhiva Minei Petrila, scanate şi reunite sub un concept propus de Cristina Bobe, artist vizual, alături de o serie de obiecte (din perioada interbelică şi din prezent) utilizate de mineri în cadrul operaţiunilor de salvare subterană. Aparatele sunt prezentate şi puse în funcţiune de Catalin Cenusa, fost brigadier (şef schimb brigadă) la Mina Petrila, iar vizitatorii sunt încurajaţi să le încerce¨. Dar te gândeşti că, în luna noiembrie a acestui an, proiectul expoziţional din Valea Jiului va fi relansat sub denumirea ¨Muzeul salvatorilor minieri¨, în colecţie urmând să fie adăugate noi aparate de salvare. "Arhiva Minei Petrila cuprinde peste 2000 de diapozitive, dintre care 500 cu tematică medicală aplicată în domeniul minier (controlul operaţiunilor de salvare, transportarea accidentaţilor, folosirea corectă a măştii de autosalvare etc.)", notează iniţiatorii.

La fel stau lucrurile cu expoziţia itinerantă pe care a lansat-o vineri Muzeul Naţional de Artă Contemporană pe tema inegalităţii de şanse şi a discriminării etnice, ¨un muzeu pop-up care va călători după lansarea la Noaptea Albă a Galeriilor - NAG către spaţii cu concentrare mare de populaţie activă şi ocupată, în sedii de companii¨, cum spun cei de la muzeu, şi zici că o să vă intersectaţi într-o zi cu demersul semnat de George M. Vasilescu, Claudiu Cobilanschi, SOKERES, Simona van Constantin, Suzana Dan şi Cosmin Filisan.

În afara celor 69 de locuri deschise la Bucureşti pentru iubitorii artei, au mai fost pe harta Nopţii Albe a Galeriilor manifestări din Braşov (24 de spaţii), Timişoara (15 spaţii), Cluj-Napoca (12 spaţii), Arad (12 spaţii), Iaşi (11 spaţii), Sibiu (7 spaţii), Târgu Mureş (6 spaţii), Craiova (5 spaţii), şi câte o galerie din Miercurea Ciuc (Uj Kriterion Galeria), Petrila, (Mina Petrila), Reşiţa (Universitatea ¨Eftimie Murgu¨) şi Sfântu Gheorghe (Spaţiul Expoziţional de artă contemporană MAGMA).