Papa Francisc în România. Momente definitorii din pontificatul suveranului de la Vatican

Papa Francisc va face o vizită istorică în România între 31 mai şi 2 iunie. Călătoria apostolică a papei Francisc în România are loc la 20 de ani după cea efectuată de Sfântul Ioan Paul al II-lea, în 1999, şi se desfăşoară sub genericul "Să mergem împreună!".

Papa a fost lăudat de unii catolici pentru perspectiva sa proaspătă, în raport cu conservatorismul predecesorilor, dar a fost şi văzut de mulţi ca o ameninţare în ceea ce priveşte continuitatea tradiţiei catolice, în timp ce unii progresişti l-au criticat pentru faptul că doar a cosmetizat imaginea instituţiei pe care o conduce, în subiecte precum divorţul, drepturile comunităţii LGBTQ, precum şi abuzurile sexuale, potrivit vox.com.

Prezentăm mai jos o serie de momente definitorii din timpul pontificatului lui Francisc:

Momentul în care şi-a ales numele

De obicei, suveranii pontifi se folosesc de nume pentru a semnala şi defini valorile pe care şi le vor impune. Arhiepiscopul argentinian Jorge Mario Bergoglio a devenit papa Francisc în martie 2013.

Francisc era primul suveran pontif după Ioan-Paul I, în 1978, care şi-a ales un nume inedit, primul asemenea papă fiind Lando, în anul 913, al cărui pontificat s-a încheiat în 914. Ioan Paul I, în 1978, a combinat două nume folosite anterior într-unul nou.

"Francisc este numele păcii, aşa mi-a intrat în inimă acest nume", a spus papa ulterior. "În timpul alegerii, mă aflam alături de arhiepiscopul din São Paulo Claudio Hummes, un mare prieten (...). Atunci când lucrurile au devenit periculoase, el m-a consolat. Când voturile (în favoarea mea) au atins două treimi, m-a îmbrăţişat şi mi-a spus «Nu îi uita pe săraci!»", a declarat ulterior papa argentinian. "Imediat, în legătură cu săracii, m-am gândit la Francisc din Assisi (...), omul sărăciei, omul păcii", a adăugat Francisc.

Şi aşa a fost. Papa Francisc a criticat mereu inegalitatea, capitalismul global şi efectele acestora asupra omenirii şi mediului. A descris sindicatele drept "profeţi", iar capitalismul, drept "excrementele diavolului", o tendinţă care i-a îngrijorat pe unii catolici americani de dreapta. În 2014, Arhiepiscopul de New York Timothy Dolan a simţit nevoia să scrie publicaţiei The Wall Street Journal un text prin care să ofere asigurări că papa nu este socialist. Papa a vorbit şi în favoarea unor politici prietenoase cu migranţii, dar şi cu mediul.

Francisc: "Cine sunt eu" să judec persoanele gay?

Replica neoficială a fost dată unor jurnalişti în timpul unei călătorii cu avionul din Brazilia, în iulie 2013: "Dacă cineva este gay şi îl caută pe Domnul şi are bunăvoinţă, cine sunt eu să îl judec?".

Revista pro-LGBTQ The Advocate l-a numit pe papa Francisc persoana anului 2013.

Primul papă al erei reţelelor de socializare online a reuşit printr-un comentariu spontan să atragă atenţia presei internaţionale mai mult decât ar fi făcut-o printr-o enciclică sau printr-o procedură a sinodului.

Papa Francisc nu a sugerat niciodată că promovează o schimbare de dogmă sau o modificare în ceea ce priveşte antipatia Bisericii Catolice pentru comunitatea LGBTQ (lesbiene, gay, bisexuali, transsexuali, queer). Tendinţa lui a fost să îi accepte pe credincioşii din comunitate, concentrându-se mai puţin pe faptul că aceştia ar fi ""păcătoşi".

Într-un interviu din 2016, Francisc şi-a clarificat remarca, spunând că primează individul "în deplinătatea şi demnitatea sa". "Oamenii nu ar trebui să fie definiţi prin orientarea sexuală. Să nu uităm că Domnul iubeşte toate fiinţele şi suntem destinaţi să îi primim infinita dragoste (...)

Ideea a fost criticată de unii progresişti ca fiind insuficient de revoluţionară, întrucât Francisc pare încă să susţină doctrina catolică potrivit căreia homosexualitatea este un păcat.

Francisc a zguduit lumea catolică cu o notă de subsol despre împărtăşanie şi divorţ

Într-o notă de subsol la capitolul al optulea din enciclica "Amoris Laetitia" (2016), Francisc a sugerat că biserica ar trebui să le ofere împărtăşanie cuplurilor formate din persoane divorţate anterior, în condiţiile în care Biserica Catolică nu aprobă divorţul. Acesta a mai spus că preoţii din confesional nu ar trebui să se poarte ca într-o cameră de tortură. Împărtăşania "nu este un cadou pentru o viaţă perfectă, ci un medicament puternic şi hrană pentru restul săptămânii".

Măsurile privind abuzurile sexuale

Papa Francisc a emis, la începutul lunii mai, un set de reguli privind raportarea abuzurilor sexuale săvârşite de membri ai Bisericii Catolice, cerând în premieră tuturor diocezelor să stabilească sisteme pentru gestionarea acestor cazuri. Noile reguli impun diocezelor catolice din toată lumea să pună la punct un sistem "public şi accesibil" pentru raportarea abuzurilor sexuale, dar şi a cazurilor de acoperire a acestor infracţiuni, până la data de 1 iunie 2020.

Noile norme vizează procedurile interne ale Bisericii Catolice, nu raportarea abuzurilor către autorităţile civile, şi trebuie adoptate în absolut toate diocezele. Multe dintre diocezele din SUA şi Europa au deja puse la punct astfel de sisteme, dar noile norme vor avea un impact semnificativ în ţările unde nu există reguli de gestionare a cazurilor de acest tip.

Imaginea Bisericii Catolice este afectată de mai multe decenii de seriile de scandaluri vizând abuzuri sexuale săvârşite de membri ai săi din toată lumea.

Până în prezent, Biserica Catolică nu a avut un sistem universal de gestionare a cazurilor de abuzuri sexuale. Totuşi, noile norme nu specifică şi măsurile care trebuie luate în cazul membrilor Bisericii Catolice găsiţi vinovaţi. Până în prezent, niciun oficial al Bisericii nu a fost sancţionat pentru că a trecut sub tăcere cazuri de abuzuri sexuale.

În februarie, Papa Francisc a cerut luarea unor "măsuri concrete", în deschiderea unui inedit summit organizat la Roma, care a avut ca subiect agresiunile sexuale săvârşite de prelaţii Bisericii catolice.

"Poporul lui Dumnezeu ne priveşte şi aşteaptă de la noi nu numai condamnări simple şi evidente, ci şi pregătirea unor măsuri concrete şi eficace", a declarat suveranul pontif argentinian participanţilor la summit - preşedinţi ai 114 conferinţe episcopale, lideri ai bisericilor răsăritene şi ai unor congregaţii religioase, precum şi înalţi prelaţi de la Vatican, convocaţi la Roma.

"Trebuie luate măsuri concrete", a mai spus papa, o idee care nu era inclusă în discursul său oficial, transmis reprezentanţilor presei în avans.

"În faţa flagelului agresiunilor sexuale săvârşite de oameni ai Bisericii asupra minorilor", papa Francisc a cerut participanţilor la summit să audă "strigătul micuţilor care cer să se facă dreptate".

Îmbrăţişarea celor bolnavi

Într-o audienţă generală care a avut loc în noiembrie 2013, Francisc a îmbrăţişat un bărbat suferind de neurofibromatoză, o maladie care afectează grav pielea. Imaginea a devenit virală, făcându-se o paralelă între acesta şi Iisus care i-a îmbrăţişat pe cei suferind de lepră.

Întâlnire cu patriarhul Bartolomeu I

Francisc a avut o întâlnire cu liderul Patriarhiei Ortodoxe la Ierusalim, în mai 2014. Cei doi s-au rugat împreună şi au semnat o declaraţie comună pentru înlăturarea obstacolelor dintre cele două biserici. Se marca astfel împlinirea a 50 de ani de la o altă întâlnire între liderii celor două biserici, prima din secolul al 15-lea.