Boboteaza - finalul sărbătorilor de iarnă

De asemenea, Ajunul Bobotezei este şi un moment favorabil farmecelor, descântecelor şi altor practici magice. Astfel, dimineaţa, înainte de aprinderea focului, se strânge cenuşa din sobă şi gunoiul din casă pentru a fi păstrate până în primăvară, când se presară pe straturile cu legume "pentru a le face rodnice şi a le proteja de gujălii (păsări, n.r.)".

Se crede că dacă în dimineaţa Ajunului de Bobotează pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat. De asemenea, se crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.

În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut.

Boboteaza cumulează elemente specifice de reînnoire a timpului calendaristic, la riturile creştine adăugându-se practici populare de purificare a spaţiului şi de alungare a spiritelor malefice. Astfel, în Bucovina, purificarea aerului se face prin focuri, în cadrul unui obicei numit Ardeasca.

Această manifestare are loc imediat după sfinţirea apei, când tinerii se retrag pe locuri mai înalte, aducând cu ei cărbuni încinşi, ce au fost în prealabil folosiţi la aprinderea săcăluşelor (puşti mici, vechi, n.r.), cu care aprind focurile de Bobotează.

Rugul este făcut din vreascuri şi frunze uscate strânse de feciori cu o zi înainte. Tinerii cântă şi dansează în jurul focului şi sar peste foc, fiind feriţi astfel de boli şi de păcate. La plecare, fiecare ia cărbuni aprinşi, cu care se afumă pomii din livadă, în scop fertilizator. De asemenea, se presară în jurul locuinţei pulberea folosită ca încărcătură pentru săcăluşe.

Ţările catolice din Occident celebrează pe 6 ianuarie Epifania, care simbolizează Anunţarea naşterii lui Hristos Păstorilor şi Regilor Magi. Povestea Regilor Magi este un amestec de fapte reale şi legende, iar tradiţia a confundat nu de puţine ori Păstorii cu Regii Magi.

Încă din secolul al V-lea, Biserica a acordat o importanţă foarte mare acestui eveniment. În Franţa, cu această ocazie se serveşte un fel de plăcintă numită "la galette des rois", care, pe vremuri, era împărţită în tot atâtea felii câţi comeseni erau, plus una. Felia suplimentară, denumită "a Bunului Dumnezeu" sau "a Fecioarei", era oferită primului sărac care apărea în faţa familiei.

De asemenea, nu puţine sunt ţările în care cadourile pentru copii sunt aduse nu de Moş Crăciun, ci de Regii Magi. În Spania sau în unele regiuni din Italia, copiii îşi aşteaptă darurile pe 6 ianuarie, zi dedicată petrecerii.

În Belgia şi în Olanda, există, de asemenea, tradiţia preparării unui desert cu cremă de migdale, similar celui preparat în Franţa. Cel mai tânăr dintre membrii familiei se ascunde sub masă pentru a alege feliile pentru fiecare, iar cel desemnat regele zilei îşi alege o regină.

În timpul acestei zile, copiii străbat străzile intonând cântecul stelei şi intră în case pentru a primi mandarine şi bomboane, tradiţie pe cale de dispariţie în Belgia, dar păstrată încă în regiunile de provincie flamande.