Irakul se va confrunta cu o serie de probleme după retragerea forţelor armate americane

Dispute teritoriale

Kurzii, dacă se vor acomoda cu statutul de autonomie şi nu vor mai cere independenţa, se vor opune puterii centrale de la Bagdad cu privire la suveranitatea unei zone lungi de 650 de km şi bogată în hidrocarburi ce se întinde pe teritoriul a patru provincii, inclusiv oraşul multietnic Kirkuk.

Insurgenţii, Al-Qaida

Insurecţia sunnită a scăzut după apogeul violenţelor din 2006-2007, graţie alianţelor încheiate de triburi cu americanii însă atacurile, execuţiile şi răpirile rămân frecvente. "Statul islamic în Irak", grup afiliat Al-Qaida, a efectuat atacuri spectaculoase în special asupra forţelor de ordine, a pelerinilor şiiţi şi a comunităţii creştine.

Tensiuni religioase

Mulţi irakieni le reproşează americanilor că au introdus în sistemul politic o dimensiune confesională absentă în regimul lui Saddam Hussein. Guvernul dominat de şiiţi îi acuză pe foştii susţinători sunniţi ai lui Saddam Hussein de complot pentru revenirea la puterea iar represaliile împotriva acestora continuă.

Criza siriană

Siria are 600 de kilometri de frontieră comuni cu Irakul. O înlăturare a regimului lui Bashar al-Assad şi venirea la putere a sunniţilor la Damasc ar putea provoca refugierea a mii de persoane în Irak, repornind conflictul dintre şiiti şi sunniţi. De asemenea, Bagdadul depinde în mare măsură de Siria pentru alimentaţie.

Influenţa iraniană

Iranul este suspectat că exercită o mare influenţă asupra Guvernului şi că întreţine forţele şiite responsabile de atentate antiamericane. Washingtonul a acuzat Iranul că vrea să formeze "un guvern în cadrul guvernului", precum mişcarea libaneză Hezbollah.

Slăbiciunea şi corupţia instituţiilor

Irakul nu are de doi ani un Minister de Interne din cauza unui compromis între forţele politice. Instituţiile irakiene sunt slabe iar unele sunt subminate de abuzuri. Ţara este una dintre cele mai corupte din lume, conform Transparency International.

Anumite provincii reclamă un statut autonom precum cel al Kurdistanului. Armata va fi incapabilă să apere frontierele şi spaţiul aerian până în 2020, conform şefului Statului Major.

Petrol

În continuare nicio lege nu reglementează exploatarea resurselor de hidrocarburi, principala sursă de venit a ţării.

Probleme sociale

Un sfert din populaţie trăieşte în sărăcie. Condiţia femeilor s-a degradat puternic după 2003. Irakul are aproximativ 1,75 de milioane de refugiaţi.

Separatiştii kurzi

Gruparea turcă PKK şi cea iraniană PJAK au baze de operaţiuni în nordul Irakului. Armatele turcă şi iraniană conduc operaţiuni militare în zonă.

Conflictul cu Kuwait

Relaţiile rămân tensionate după invazia din 1990 cu dispute privind compensaţiile şi trasarea frontierei. De asemenea, Irakul acuză Kuwaitul că îi blochează accesul maritim construind un port care ar putea împiedica exporturile irakiene de ţiţei.