Peste 3.000 credincioşi au fost la Catedrală. Oamenii au luat agheasmă pentru vecini şi rude - GALERIE FOTO

În Capitală, fără gerul de altădată şi fără zăpadă, Boboteaza o fost stropită din belşug de o ploaie mocănească ce a dat zilei aspectul de toamnă târzie şi mai puţin de iarnă în toată regula.

Toate bisericile au fost pline de credincioşi încă de la primele ore ale dimineţii. În unele zone ale Capitalei slujba a început la 6.00 dimineaţa, în altele la 7.00 sau chiar la 8.00 după programul obişnuit.

La fel de diferit a fost şi programul liturgic. În anumite zone, preoţii au sfinţit mai întâi butoaiele cu apă, astfel încât credincioşii să-şi poată lua apa sfântă cât mai devreme. Apoi a urmat slujba Sfintei Liturghii ce putea fi auzită de cei care stăteau la coadă.

În alte biserici o parte a apei a fost sfinţită chiar de joi, când au fost umplute şi sticlele, astfel că, vineri, slujba s-a desfăşurat destul de liniştit. Totuşi, majoritatea bisericilor Capitalei au respectat programul liturgic care a început cu Sfânta Liturghie urmată de slujba de sfinţire a apei şi apoi împărţirea Aghesmei mari credincioşilor.

Aşa s-a întâmplat şi la Patriarhie. În pofida ploii reci, oamenii au stat cuminţi la rând aşteptând să poată lua apa sfântă. O parte, mai inspirată, a asistat la Sfânta Liturghie în interiorul Catedralei.

Slujba la Catedrala patriarhală a fost oficiată de Preferictul Patriarh Daniel înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, toţi, chiar şi Întâistătătorul BOR având veşminte albastru deschis, "de culoarea Iordanului în care s-a botezat Mântuitorul la vârsta de 30 de ani", după cum a explicat unul dintre ierarhi.

După slujba Sfintei Liturghii, clerul şi credinicioşii au ieşit în curte unde a început slujba de sfinţire a apei. Cele 12 butoaie de câte 500 de litri fiecare erau amplasate de o parte şi de alta a intrării în reşedinţa patriarhală.

Apele au fost sfinţite de mai mulţi ierarhi, apoi Patriarhul a stropit cu Agheasma mare mulţimea adunată în curte, iar PF Daniel a explicat importanţa apei sfinte.

"Agheasma Mare se gustă timp de opt zile începând cu ziua de astăzi. De ce opt zile şi nu şapte? Pentru că în Ectenia Mare de la această slujbă de sfinţire a apei se spune că este curăţitoare spre viaţă veşnică şi veşnicia este simbolizată cu cifra opt. Deci, această putere curăţitoare spre viaţă veşnică înseamnă în primul rând învierea sufletului nostru din moartea păcatului; ziua Învierii este socotită ziua a opta, ziua veşniciei", a precizat Preafericirea Sa.

Referitor la Agheasma Mare, Părintele Patriarh a arătat că această apă sfinţită este aducătoare de binecuvântare.

"Această apă sfinţită în ziua Botezului Domnului se foloseşte pentru curăţirea de păcate a sufletului şi a trupului, pentru tămăduirea de boli şi vindecarea de patimi, pentru sfinţirea sufletului şi a trupului nostru şi pentru sfinţirea caselor. Cu această apă se sfinţeşte spaţiul unde locuim şi unde lucrăm pentru că este aducătoare de binecuvântare; aduce ajutor de la Dumnezeu şi în mod deosebit aduce ocrotire, se spune în rugăciunile care le-am auzit astăzi, pentru că această apă sfinţită alungă puterile potrivnice, diavoleşti", a mai spus Întâistătătorul BOR.

Anul acesta, încă din Ajunul sărbătorii Botezului Domnului, în curtea Catedralei Patriarhale a fost înălţată o cruce din cetină de brad, de aproximativ trei metri, împodobită cu flori şi busuioc, în lipsa tradiţionalei cruci de gheaţă care nu s-a putut face din cauza căldurii. De asemenea, au fost pregătite vasele cu o capacitate de aproximativ 6.000 de litri de apă care au fost sfinţite .

În pofida butoielor pline cu Agheasmă, totuşi unii oameni, uitând de sărbătoare se înghesuiau să ajung primii la apa sfântă, cu bidoane mari de cinci - şase litri, înghesuite în sacoşe sau ţinute de mânere, ori cu braţele încărcate de sticle din plastic de 2 şi 2,5 litri.

"Ce vrei domnule, trebuie să iau apă multă, trimit la fiică-mea din Spania. Mi-a zis să îi trimit şi ei Agheasmă. Trebuie să iau multă apă sfântă. Iau multă Agheasmă pentru că m-au rugat nişte vecine, sunt bătrâne, le ajut", a spus o femeie.

"Şi eu iau mai multă, am o vecină bolnavă, are Alzheimer", a motivat o altă femeie.

Pentru prieteni, bătrâni sau bolnavi, Agheasma mare reprezintă salvarea de orice suferinţă. Aşa a spus şi PF Daniel. Numai că, fără credinţă şi rugăciune, Agheasma rămâne o apă simplă, a explicat una dintre femeile de la coadă care avea la ea o sticluţă mică de jumătate de litru, făcând referire la cei cu sacoşele burduşite de PET-uri.

"Eu cred foarte mult în efectele tămăduitoare ale Aghesmei Mari. Am apă sfinţită adunată de cinci ani. Nu s-a stricat. Este ca de la izvor", a spus Cristina Iordache, profesor pensionar.

Coada din Colina Bucuriei se încheia în dreptul magazinului de obiecte bisericeşti după baldachinul în care sunt aşezate moaştele la sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor.

Botezul Domnului se prăznuieşte în fiecare an la 6 ianuarie, în amintirea botezului Mântuitorului Iisus Hristos în râul Iordan de către Sfântul Prooroc Ioan şi a Arătării Preasfintei Treimi. În tradiţia Bisericii, de Bobotează, firea apelor se sfinţeşte, toate râurile şi apele fiind considerate binecuvântate. La sate, unde credinţa de veacuri a strămoşilor şi-a pus mai pregnant amprenta în viaţa de zi cu zi, în prima săptămână după sărbătoare, creştinii nu spală cu apă din râuri, ci îi acordă o cinstire deosebită, considerând-o sfinţită.

În unele părţi ale ţării, a intrat în tradiţie aruncarea crucii în râu, gest care reprezintă intrarea Domnului în Iordan, botezul şi sfinţirea apelor. Există credinţa populară că acela care va scoate crucea din apă va fi ferit de boli de-a lungul întregului an.

Atât Ajunul, cât şi Boboteaza sunt favorabile şi prognozelor meteorologice. Este îndătinată tradiţia la români că dacă Ajunul Bobotezei este ploios, tot anul va fi ploios, iar încotro stropeşte preotul cu busuiocul, de acolo vor veni ploile peste an. De asemenea, dacă în ziua de Bobotează este vreme frumoasă sau va bate crivăţul, oamenii cred că va fi un an îmbelşugat şi o vară frumoasă.

Între riturile de cinstire a sfinţirii apei, datina cea mai importantă este Sfinţirea cea Mare a Apei (Agheasma Mare), săvârşită de preoţi în biserică, lângă o fântână sau o apă curgătoare. După ce este adusă acasă, agheasma este luată pe nemâncate de credincioşi, având un rol purificator şi sfinţitor. În acelaşi scop, oamenii stropesc vitele şi hrana lor sau "botează" sămânţa care va fi semănată. Totodată, virtuţile purificatoare ale apei sfinţite se extind asupra gospodăriei şi anexelor.