ALEGERI PARLAMENTARE în Gorj: Ponta vrea al treilea mandat de deputat. În Gorj candidează şi fostul şef al Spitalului Universitar

Pe listele USL vor candida Victor Ponta, Traian Iana (PNL), Mihai Weber (PSD), Scarlat Iriza (PSD), Camelia Khraibani, Vasile Popeangă (PSD), Toni Greblă (PSD) şi Dian Popescu (PNL).

Şi ARD şi-a finalizat listele pentru alegerile din 9 decembrie, candidaţii desemnaţi fiind: Ion Ruşeţ (PDL), Constantin Severus Militaru (PDL), Mircea Şchiau (PDL), Ion Cupă, Dan Vâlceanu, Robert Zgăbaia, Nicolae Burchel (Partidul Noua Republică), Nicolae Daviţoiu (PDL).

La Camera Deputaţilor, în Colegiul 1 Tismana-Bumbeşti Jiu va candida medicul Gheorghe Iana, propus de USL, în timp ce PDL l-a anunţat pe şeful Direcţiei Finanţelor Publice Gorj, Ion Cupă. În Colegiul 2 - Novaci se vor confrunta omul de afaceri şi consilierul municipal de la Târgu Jiu Mihai Weber, din partea USL, şi prim-vicepreşedintele PDL Gorj, Dan Vâlceanu, în timp ce în Colegiul 3, USL îl propune pe fostul deputat din perioada 2004-2008 Scarlat Iriza, care îl va avea drept contracandidat pe candidatul PDL Robert Zgăbaia.

În Colegiul 4 vor cere votul oamenilor actualul parlamentar PDL Constantin Severus Miliaru şi Camelia Khraibani, managerul spitalului din municipiul Motru, susţinută de USL. În Colegiul 5, zona Târgu Jiu-Rovinari-Ţicleni , deputatul PSD Vasile Popeangă se va confrunta cu avocatul Nicolae Burchel de la Partidul Noua Republică.

În Colegiul 6 candidează pentru un nou mandat liderul PSD Victor Ponta, care îl va avea ca adversar pe şeful PDL Târgu Jiu, Nicolae Daviţoiu.

La Senat, în Colegiul 1 candidează şeful PNL Gorj, Dian Popescu, care îl va avea drept contracandidat pe liderul PDL Gorj, actualul senator Ion Ruşeţ. În Colegiul 2, vor cere voturile oamenilor senatorul PSD Toni Greblă şi democrat-liberalul Mircea Şchiau, economist la o bancă din Târgu Jiu.

USL şi ARD merg în alegeri cu fostul director al Spitalului Universitar Gheorghe Iana şi cu şeful Finanţelor Gorj Ion Cupă

Colegiul 1 Tismana-Bumbeşti Jiu îl are ca parlamentar în mandatul actual pe controversatul deputat Dan Morega (deputat neafiliat), care nu mai candidează pentru un nou mandat.

Astfel, USL îl propune aici pe medicul Gheorghe Iana, fost manager al Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti (SUUB), originar din Gorj, dar foarte puţin cunoscut opiniei publice din judeţ. El a mai fost propus de PNL pentru o astfel de candidatură şi în 2008, însă s-a retras înainte de a se înscrie oficial în cursa electorală, după ce şi-a dat seama că nu are şanse de câştig.

Contracandidatul lui Iana în acest colegiu va fi democrat-liberalul Ion Cupă, şeful Direcţiei Finanţelor Publice Gorj, care de la începutul lunii octombrie a intrat în concediu de odihnă, el mergând deja în teritoriu pentru a discuta cu alegătorii, astfel că a fost acuzat de adversarii de la PSD că ar fi furat startul campaniei electorale.

Ion Cupă este şef al Direcţiei Finanţelor Publice Gorj din anul 2009, când a fost adus "acasă" de fostul şef al PDL Gorj, Ionel Manţog. Cupă ocupase până atunci diferite funcţii de conducere la Direcţia de Finanţe Mehedinţi, el fiind în relaţii foarte bune cu fostul lider local democrat-liberal.

Potrivit declaraţiei de avere, Cupă are un teren de 2.500 de metri pătraţi în Târgu Jiu, cumpărat în acest an. De asemenea, în 2007 el a achiziţionat, în Drobeta Turnu Severin, două terenuri de 875 de metri pătraţi şi 504 de metri pătraţi. Pe una din aceste proprietăţi şeful Fiscului din Gorj şi-a construit, tot în 2007, o vilă de 473 de metri pătraţi, în acelaşi an cumpărându-şi şi un autoturism Jeep GC. Bunurile şi proprietăţile respective au fost achiziţionate în urma unor credite contractate în 2007, pe o perioadă de până la 25 de ani. Cupă s-a împrumutat cu peste 100.000 de euro şi 17.500 de lei.

Anul trecut, Ion Cupă a fost obligat să-i dea la partaj fostei soţii un autoturism Hyundai Santa Fe, acesta vânzând, însă, în 2012, două autoturisme BMW.

În 2008 şi 2009, Cupă a deschis pe numele actualei soţii Ramona Maria Cupă trei conturi, două în lei şi unul în euro, de peste 176.000 de lei, peste 3.300 de lei şi aproape 7.400 de euro.

Cupă a avut în anul fiscal anterior venituri de 83.560 de lei din funcţia de director executiv al Direcţiei Finanţelor Publice, la suma respectivă adăugându-se 1.322 de lei primiţi de la Consiliul de Administraţie al Agenţiei de Muncă Gorj şi 448 de lei câştigaţi din Consiliul de Administraţie al fostului complex energetic Rovinari. Soţia sa a câştigat aproape 7.000 de lei ca biolog la spitalul din Motru şi 600 de lei ca biolog la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Târgu Jiu. Maria Ramona Cupă a fost şi în concediu de maternitate, câştigând 9.565 de lei.

Contracandidaţi la Novaci: un consilier municipal impus în locul lui Surupăceanu şi un prosper om de afaceri trecut de la PSD la PDL

PSD Gorj a decis să nu-l mai susţină pe actualul deputat Mugurel Surupăceanu pentru un nou mandat de parlamentar în Colegiul 2 - Novaci, în locul său fiind preferat consilierul municipal de la Târgu Jiu Mihai Weber.

Om de afaceri, Weber nu a fost implicat în politică până în acest an, deşi menţionează că în PSD s-a înscris de trei ani.

Potrivit declaraţiei de avere completate în iunie, când a devenit consilier municipal, din funcţia de director la firma Pro Auto Logistics SRL Bucureşti, Weber a câştigat 18.000 de lei. Soţia sa, care este comisar la Garda de Mediu Gorj, a obţinut 23.409 de lei. Cei doi soţi au achiziţionat în 2010 un apartament de 68 de metri pătraţi în Capitală, ei mai având la Târgu Jiu o vilă de 392 de metri pătraţi construită în 2005, în acelaşi an aceştia moştenind o casă. De asemenea, cei doi soţi au cumpărat, în 2003, o suprafaţă de 1.014 metri pătraţi de teren intravilan la Târgu Jiu. În anul 2005, Mihai Weber a moştenit tot la Târgu Jiu un teren de 244 de metri pătraţi şi o pădure în suprafaţă de 85.900 de metri pătraţi la Ţicleni. Acesta mai are un autoturism Mercedes Benz, precum şi un VW Passat, dar şi o motocicletă Kawasaki.

În declaraţia de interese, Weber precizează că este asociat sau acţionar la firmele: Acant SRL Târgu Jiu, Helix Trade SRL Târgu Jiu şi M&M Ecoturism SRL. Prima dintre firme a intrat în faliment la începutul acestei toamne, profilul său de activitate fiind construcţiile.

Într-o apariţie televizată la un post local din Târgu Jiu, după ce a fost desemnat candidat al filialei, Weber a menţionat că are relaţii "speciale" cu şefii partidului, presa locală susţinând despre acesta că ar fi fost impus ca şi candidat de către premierul Victor Ponta, care nu l-ar mai fi agreat în Colegiul 2 pe actualul deputat Mugurel Surupăceanu.

"S-a vehiculat în presă că am relaţii cu domnul preşedinte Cârciumaru, cu prefectul, cu premierul Ponta. Este adevărat. Am relaţii speciale cu dânşii, dar şi cu alţi membri marcanţi ai partidului", a spus Weber.

El îl va avea ca adversar din partea PDL pe prim-vicepreşedintele filialei, Dan Vâlceanu, fost şef al TSD Gorj până în anul 2009. În 2009, Vâlceanu a părăsit PSD alături de tatăl său, Eugen Vâlceanu, care a fost subprefect al judeţului între 2000 şi 2004 şi care în 2004 a pierdut cu 300 de voturi mandatul de deputat în Colegiul 4 - Motru, fiind învins de actualul parlamentar Constantin Severus Militaru de la PDL.

Odată intrat în PDL, în 2009, Dan Vâlceanu a reuşit să aibă succes în afaceri, dovadă fiind achiziţiile imobiliare pe care le-a făcut în ultimii ani, conform declaraţiei de avere pe care a completat-o în calitate de consilier judeţean.

Împreună cu soţia, el a cumpărat în acest an 1.412 metri pătraţi de teren intravilan în comuna Văliug din Caraş Severin şi un teren de 374 de metri pătraţi în Timişoara. Anul trecut, candidatul PDL şi-a cumpărat un teren de 2.310 metri pătraţi tot în Timişoara, iar în 2010 a cumpărat aproape 5.300 de metri pătraţi în comuna Runcu, judeţul Gorj, unde are şi domiciliul. Aici, Vâlceanu mai are un teren cumpărat în acest an, cu o suprafaţă de peste 21.000 de metri pătraţi, pe care şi-a construit o vilă de 556 de metri pătraţi şi încă o casă de 250 de metri pătraţi.

La Timişoara, acesta a construit în 2011 spaţii comerciale în suprafaţă totală de 1.889 de metri pătraţi, iar la Valiug şi-a ridicat o casă de vacanţă.

Vâlceanu ocupă funcţia de director economic la firma sa, Rominex Mining Engeneering SRL Rovinari, veniturile sale fiind de 23.242 lei. Acesta a mai încasat dividende de 25.500 lei de la firma Rewodase SRL Târgu Jiu.

În Colegiul 3 se confruntă un fost deputat "hârşit", convins că va câştiga, şi un tânăr cunoscut de pe Facebook drept "omul cu maimuţa"

Colegiul 3 din Gorj este reprezentat în Parlament în prezent de deputatul Cosmin Popescu, fost şef al filialei judeţene a PDL, condamnat însă cu suspendare într-un proces de corupţie. El a părăsit partidul după ce a fost condamnat definitiv, iar acum PDL îl susţine în alegeri pe Robert Zgăbaia, în vârstă de 33 de ani, cunoscut opiniei publice din Gorj drept "omul cu maimuţa", după ce şi-a postat pe pagina de Facebook o fotografie cu o maimuţă.

Zgăbaia nu este cunoscut opiniei publice şi a devenit candidat după ce, iniţial, partidul îl susţinuse pentru acest colegiu pe Gabriel Nanu. Acesta a ocupat însă o funcţie de conducere în structurile din minerit, fiind retrogradat după ce numele său a fost vehiculat pentru o astfel de candidatură, lideri ai PDL Gorj susţinând că asupra lui Nanu s-au făcut presiuni pentru a nu se implica în campania electorală.

Robert Zgăbaia spune că principalul său atu este faptul că este tânăr: "Ţinând cont că sunt un tip tânăr consider că şanse există, mai ales că se doreşte o schimbare".

Candidatul USL pentru acest colegiu este fostul deputat din perioada 2004-2008 Scarlat Iriza. El a candidat şi în 2008 pentru un nou mandat, dar a pierdut la o diferenţă de câteva sute de voturi.

Iriza se declară convins că de data aceasta va redeveni parlamentar, zona având un număr mare de primari PSD aflaţi la al doilea, al treilea şi chiar al patrulea mandat.

"Am auzit că îl am contracandidat pe unul Zgăbaia, care este din Ţicleni. Mai multe nu ştiu despre el. Nu-l cunosc. Pe mine nu mă sperie nimic, sunt hârşit, am trecut prin atâtea campanii electorale, nu e nicio problemă", a spus Scarlat Iriza.

Parlamentarul PDL Constantin Severus Militaru, fost lider sindical în minerit, vrea un nou mandat, având contracandidat un manager de spital

Actualul parlamentar PDL Constantin Severus Militaru candidează pentru un nou mandat în Colegiul 4, unde o are ca adversară pe Camelia Khraibani, managerul spitalului din municipiul Motru, susţinută de USL.

Militaru a avut în acest mandat 26 de iniţiative legislative, o parte dintre ele fiind respinse, iar altele figurând "pe ordinea de zi" a şedinţelor Camerei Deputaţilor.

Conform raportului Institutului de Politici Publice din 5 octombrie, deputatul se situează pe locul 17 în topul celor prezenţi la şedinţele de plen, având o prezenţă de 92,6%.

Constantin Severus Militaru s-a născut în 17 noiembrie 1970, la Vălenii de munte în judeţul Prahova. Este căsătorit şi are doi copii. Militaru a intrat în politică în anul 1998, înscriindu-se în Partidul Socialist al Muncii, iar în 2000 devine membru al Partidului Democrat. Din 2005 a fost preşedinte al PD Motru, iar în 2007 a devenit lider al PDL Motru.

Declaraţia de avere pe care deputatul a completat-o la începutul mandatului arată că acesta avea un teren agricol de 723 de metri pătraţi la Motru şi 2.387 de metri pătraţi de fâneţe la Padeş. El deţinea, de asemenea, două apartamente şi o garsonieră la Motru, precum şi două apartamente la Timişoara, toate fiind achiziţionate între 1997 şi 2008. Deputatul a împrumutat de la CEC, în 2008, pentru 15 ani, suma de 180.000 de lei.

Potrivit declaraţiei de avere completate în iunie 2012, deputatul deţine în continuare apartamentele din Motru şi Timişoara, însă are şi o casă de 141 de metri pătraţi, în comuna Floreşti din judeţul Mehedinţi, cumpărată de soţia sa în anul 2009. În iunie 2011, deputatul a vândut terenul din Motru pentru 95.000 de lei.

Constantin Severus Militaru provine din sistemul sindical minier, fiind lider în zona Motru înainte de ajunge parlamentar.

Militaru susţine că în timpul mandatului său a reuşit să obţină pentru minerii care lucrează în exploatările de suprafaţă recunoaşterea condiţiilor deosebite de lucru, fapt care presupune că la şase ani de muncă un astfel de angajat obţine un an în plus vechime. Condiţiile respective sunt reglementate anual prin Hotărâre de Guvern, deşi ele ar fi trebuit eliminate încă din 2009. România s-a angajat în 2006, la integrarea în Uniunea Europeană, ca în trei ani să îmbunătăţească condiţiile de muncă ale minerilor, dar din lipsă de fonduri acest lucru nu s-a întâmplat.

"Trebuia, de exemplu, asigurate perdele de apă la staţiile de concasare a cărbunelui, ca să nu mai existe acel praf. La fel, utilajele ar fi trebuit modernizate pentru ca motoarele să nu mai producă acel zgomot foarte ridicat. Toate acestea afectează starea de sănătate a unui angajat şi am reuşit, an de an, să promovez la Guvern hotărârea prin care oamenilor să le fie recunoscute condiţiile speciale de muncă. Nu ştiu ce va fi de acum încolo, dar evident că mă voi lupta pentru ele în continuare dacă voi fi reales", spune Militaru.

Deputatul mai susţine că are realizări cu care să se prezinte în faţa alegătorilor, mai ales că pe parcursul mandatului a încercat să promoveze în Guvern proiectele susţinute de toţi primarii din colegiul său, indiferent de culoarea politică a acestora.

"Ce mă recomandă pentru un nou mandat? Cred că faptul că nu am ţinut cont de culoarea politică a primarilor din colegiu. Nu m-am uitat de la ce partid este, important a fost să îl ajut să îşi rezolve o problemă pentru comunitatea pe care o conduce. La Ioneşti, de exemplu, i-am adus primarului cofinanţarea de care avea nevoie pentru un proiect de 2,5 milioane euro exact când era termenul limită, pentru că altfel pierdea banii. La Borăscu, sunt bani aduşi pentru un drum, ca şi la Motru, iar la Văgiuleşti şi Bolboşi am făcut lobby pentru proiectele de apă care sunt în derulare. Sunt multe alte lucruri pe care le-am făcut, despre care voi vorbi în această campanie", mai spune Militaru.

Contracandidatul lui Militaru, Camelia Khraibani, este manager al Spitalului Municipal Motru, fiind susţinută de USL.

În perioada în care Khraibani va lipsi de la spital pentru a se ocupa de campania electorală, activitatea managerială va fi asigurată de directorul medical al Spitalului Municipal Motru, chirurgul Teodor Zavate.

Popeangă vrea un nou mandat în Colegiul 5, prioritatea lui fiind, dacă va câştiga, Autostrada Sudului; contracandidat - un avocat

Colegiul 5 - zona Târgu Jiu-Rovinari-Ţicleni - este reprezentat în Parlament de către deputatul PSD Vasile Popeangă. Acesta a fost în trecut şef al Direcţiei Finanţelor Publice Gorj şi prorector la Universitatea "Constantin Brâncuşi" din Târgu Jiu, iar acum vrea să fie reales.

"Cunosc problemele din colegiu şi asta cred că mă recomandă în primul rând. Chiar dacă am fost la un partid de opoziţie până acum, m-am zbătut să atrag fonduri pentru localităţile din colegiu, iar primarii ştiu că i-am ajutat. Doresc să finalizez o serie de proiecte în următorul mandat, mai ales că premierul va fi în continuare de la Târgu Jiu şi ne poate ajuta. Are prioritate Autostrada Sudului, cea care să lege Deva de Bechet prin Târgu Jiu şi Craiova. Există deja studiul de prefezabilitate făcut şi cred că putem demara un astfel de proiect.

Vreau să realizăm Zona Metropolitană pentru Târgu Jiu, care să includă municipiul şi comunele limitrofe, precum şi înfiinţarea la Rovinari a unu sau două parcuri industriale şi a unui centru de afaceri. De asemenea, susţin crearea la Stăneşti a unui aeroport local, pentru avioane de mici dimensiuni, atât de necesar judeţului", susţine Popeangă.

Deputatul figurează pe site-ul Camerei Deputaţilor ca iniţiator a 44 de proiecte de lege, jumătate dintre ele fiind respinse, restul fiind pe ordinea de zi.

Popeangă s-a născut în 5 martie 1948, în comuna Leleşti, judeţul Gorj, este căsătorit şi are un copil. În 1971, deputatul a absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti, făcând ulterior mai multe cursuri de specializare în Turcia şi Germania. Din 2004, este vicepreşedinte al PSD Gorj.

Prima declaraţie de avere completată de Popeangă în decembrie 2008 arată că deputatul a moştenit în comuna sa natală Leleşti terenuri cu suprafeţe care ajung şi la peste 21.000 de metri pătraţi, iar la marginea municipiului Târgu Jiu acestuia i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru 2.032 de metri pătraţi de teren. Popeangă a moştenit de la părinţii săi şi o casă în Târgu Jiu, deputatul având şi un apartament.

Conform declaraţiei de avere, în 2006 Popeangă a făcut două credite, unul de 22.000 de euro, pentru cinci ani, şi altul de 20.000 de lei pentru zece ani.

În declaraţia de avere din iunie 2012 deputatul precizează că a început lucrările de modernizare a casei moştenite în localitatea natală, acestea nefiind finalizate până în prezent din motive financiare. În anul 2011 deputatul şi-a deschis un cont bancar în care are 37.000 de lei.

Popeangă îl va avea drept contracandidat pe avocatul Nicolae Burchel din partea Partidului Noua Republică.

Nicolae Burchel este avocat coordonator al societăţii de avocaţi Burchel & Asociaţii. El s-a născut în 1961. Este căsătorit, iar în 1991 a absolvit Universitatea Bucureşti, Facultatea de Drept. În 1992 a fost admis în Baroul Bucureşti şi este membru al Uniunii Avocaţilor din România.

Citeşte şi: ALEGERILE PARLAMENTARE: Câte secţii de votare vor fi la nivel naţional

Victor Ponta vrea al treilea mandat de deputat la Târgu Jiu; contracandidatul său - om de afaceri, lider PDL

Liderul PSD, Victor Ponta, candidează la Târgu Jiu în Colegiul 6, pentru cel de-al treilea mandat de deputat. Ponta a candidat pentru prima dată în judeţul Gorj în 2004.

În primul mandat, conform site-ului Camerei Deputaţilor, Ponta a avut 28 de iniţiative legislative, majoritatea fiind însă respinse, în timp ce în mandatul actual el a avut 24 de iniţiative legislative, mare parte fiind, de asemenea, respinse.

Victor Ponta, care a intrat în partid pe vremea lui Adrian Năstase, căpătând, în scurt timp, porecla "micul Titulescu", a fost procuror, secretar de stat, ministru, parlamentar, iar din 2010 este preşedinte al PSD.

Victor-Viorel Ponta s-a născut în 20 septembrie 1972, în Bucureşti, are doi copii şi se află la a doua căsătorie. El este căsătorit cu eurodeputatul PSD Daciana Sârbu, fiica social-democratului Ilie Sârbu, vicepreşedinte al PSD şi ministru al Agriculturii în guvernele Năstase şi Boc.

A absolvit Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti în 1995. Opt ani mai târziu a devenit doctor în Drept Penal Internaţional.

Din 1995 până în 1998, Ponta a fost procuror la Parchetul Judecătoriei Sector 1, iar din 1998 şi până în 2001 a fost procuror la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie - Secţia de Anticorupţie, Urmărire Penală şi Criminalistică. Din octombrie 2002 a fost lector universitar la catedra de Drept Penal a Universităţii Româno-Americane, iar din martie 2007, conferenţiar universitar la aceeaşi universitate.

De asemenea, în perioada 2001-2004, Victor Ponta a fost secretar de stat, şeful Corpului de Control al Guvernului, pe vremea lui Adrian Năstase.

În noiembrie 2002, Ponta este ales preşedinte al Tineretului Social Democrat, ocazie cu care Adrian Năstase remarcă faptul că poaspătul lider seamănă din profil cu Nicolae Titulescu şi devine astfel "micul Titulescu". El a fost în 2004 ministru delegat pentru Controlul implementării programelor cu finanţare internaţională şi urmărirea aplicării Acquisului Comunitar.

Ponta a fost, în legislatura 2004-2008, deputat PSD de Gorj.

Din septembrie 2006, Ponta a fost vicepreşedinte al Biroului Permanent din Camera Deputaţilor, remarcându-se în conflictele directe cu ministrul Justiţiei, Monica Macovei, legate de modul de numire a magistraţilor.

Ponta a obţinut un nou mandat parlamentar la alegerile din 30 noiembrie 2008.

În timpul guvernului PDL-PSD, a fost ministru-delegat pentru relaţia cu Parlamentul.

În 27 aprilie, Ponta a fost desemnat de preşedintele Traian Băsescu să formeze noul Guvern, câteva zile mai târziu fiind învestit premier.

Conform declaraţiei de avere din 2004, publicată pe site-ul Camerei Deputaţilor, Ponta avea un apartament de aproape 92 de metri pătraţi, în valoare de 39.800 de lei, achiziţionat în rate, şi o casă de 85 de metri pătraţi, în valoare de 64.800 de lei, pentru care a făcut un împrumut de 9.000 de euro. El spunea atunci că ultima rată la apartamentul respectiv trebuie achitată în martie 2015.

Conform declaraţiei de avere din 14 octombrie 2008, la sfârşitul primului mandat de deputat Ponta avea 1.371 de metri pătraţi de teren în comuna Baia de Fier, din judeţul Gorj, precum şi o casă în suprafaţă de 65 de metri pătraţi în aceeaşi localitate, în anul 2006 el trecându-şi domiciliul acolo. Proprietatea respectivă a fost achiziţionată de la familia actualului prefect de Gorj Claudiu Teodorescu, care până la instalarea în funcţie a fost şeful cabinetului parlamentar pe care Ponta îl are ca deputat la Târgu Jiu.

În declaraţia de avere de la finalul primului mandat, Ponta apare şi ca proprietar a două apartamente în suprafaţă de 90 de metri pătraţi şi, respectiv, 34 de metri pătraţi, în Bucureşti, cu o valoare impozabilă de 780.000 de lei şi, respectiv, 365.000 de lei, ambele fiind achiziţionate în anul 2008. În acelaşi an el a vândut un apartament de 200.000 de euro.

În anul 2007 Ponta şi-a deschis un cont bancar în care avea 18.750 de lei, în aceiaşi declaraţie de avere din 14 octombrie 2008 fiind menţionată şi suma de 70.000 de lei drept cadou de nuntă, după căsătoria sa cu Daciana Sârbu. Conform aceluiaşi document, Ponta a câştigat în anul fiscal 2007 suma de 470.500 lei ca avocat, în timp ce în 5 ianuarie 2009 acesta precizează într-o altă declaraţie de avere că în anul precedent a câştigat din avocatură 773.375 lei, în acea perioadă deputatul fiind senior partner la Casa de avocatură Şova şi Asociaţii.

În anul 2012, Victor Ponta a completat prima declaraţie de avere în 12 martie, din document reieşind achiziţia unui apartament de aproape 95 de metri pătraţi în Bucureşti, după vânzarea celorlalte două achiziţionate anterior. Ambele au fost vândute către aceiaşi persoană, Ionuţ Speteanu, pentru 130.000 şi, respectiv, 80.000 de euro. Deputatul mai avea menţionat în declaraţia de avere din primăvară şi un contract de leasing pentru un autoturism Mitsubishi Lancer, în valoare de 33.000 de euro, pe care l-a înstrăinat în luna mai pentru suma de 18.000 de euro.

Salariul de deputat pe 2011 al lui Victor Ponta a fost de 50.784 de lei, adică în medie 4.232 de lei pe lună.

Salariul soţiei sale, Daciana Sârbu, primit ca europarlamentar la Bruxelles, a fost de 72.963 de euro pe 2011, adică 6.080 de euro pe lună.

În declaraţia de interese, Ponta menţionează că este preşedinte al PSD şi membru fondator al Asociaţiei pentru Promovarea Tinerilor, al APPSDTR, al Asociaţiei "Pro baschet Energia Rovinari" şi al Asociaţiei de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale.

Ponta îl va avea ca adversar în Colegiul 6 Târgu Jiu pe liderul organizaţiei locale a PDL, Nicolae Daviţoiu, care la alegerile locale nu a dorit să candideze pentru Primăria Târgu Jiu, oraşul fiind un fief al PSD şi al actualului preşedinte al filialei judeţene, primarul Florin Cârciumaru. Primarul a avut un rol decisiv în realegerea lui Ponta în 2008 şi i-a promis sprijin acestuia şi în campania electorală de acum dacă, în schimb, Guvernul va ajuta oraşul cu fonduri.

Nicolae Daviţoiu, care este consilier local la Târgu Jiu, crede însă că poate obţine un procent bun la alegerile din 9 decembrie, susţinând că "e timp să scadă Ponta până atunci".

"Nu ştiu dacă mai cresc eu până pe 9 decembrie, dar e timp să scadă Ponta până atunci. Depinde de cum va merge guvernarea, dar eu cred că se poate lua un rezultat bun şi pe acest colegiu", a afirmat Daviţoiu.

Nicolae Daviţoiu este om de afaceri, fiind proprietarul unei pensiuni ridicate cu fonduri Phare în localitatea Arcani, el având şi un restaurant amplasat chiar în Parcul Central din Târgu Jiu, la 100 de metri de operele lui Brâncuşi.

El este fratele lui Gheorghe Daviţoiu, director general în 2009 la fostul complex energetic Rovinari, ambii fiind născuţi în localitatea Negomir, din care provine şi actualul lider al PSD Gorj, Florin Cârciumaru, dar şi preşedintele Federaţiei Naţionale Mine Energie, Marin Condescu, cel care la ultimele alegeri a susţinut PDL şi pe Traian Băsescu.

Conform declaraţiei de avere completate la începutul actualului mandat de consilier local, Daviţoiu are în Târgu Jiu patru terenuri cu suprafeţe cuprinse între 900 şi 1500 de metri pătraţi şi un alt teren de 2.128 de metri pătraţi achiziţionat în anul 2002 în comuna Arcani. Aici el mai are un teren pentru care a fost dat în judecată de fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj Nicolae Mischie, cei doi disputându-şi o porţiune de pământ care ar permite accesul la pensiunea lui Daviţoiu direct de la drumul judeţean care trece prin zonă. Procesul celor doi se află de mai mulţi ani pe rolul instanţelor.

Daviţoiu are în Târgu Jiu trei apartamente şi două case, majoritatea fiind achiziţionate înainte de anul 2000, iar în acest an el a vândut un apartament în valoare de 110.000 de lei. El are şi bijuterii de 20.000 de euro, dar şi trei depozite bancare în care are aproximativ 100.000 de lei. Liderul PDL Târgu Jiu deţine însă mult mai mulţi bani în titluri de stat, el menţionând în acest sens în declaraţia de avere suma de 181.539 lei, precum şi suma de 110.000 lei la capitolul "acţiuni sau părţi sociale”.

Ca administrator la firma proprie, Daviţoiu menţionează că a avut venituri salariale de 14.400 lei, în timp ce soţia sa, care este medic la Complexul de servicii comunitare pentru copilul cu handicap, a încasat în anul fiscal anterior suma de 41.604 lei.

Ion Ruşeţ, liderul PDL Gorj, în confruntare cu Dian Popescu, şeful filialei PNL, anchetat într-un dosar penal

În Colegiul 1 Senat, şeful PDL Gorj, Ion Ruşeţ, care este şi secretar general adjunct în partid, candidează pentru un nou mandat, avându-l contracandidat pe liderul PNL Gorj, Dian Popescu.

Ruşeţ provine, la fel ca şi deputatul Militaru, din rândul sindicaliştilor din minerit, fiind şef al sindicatelor din fostul complex energetic Turceni.

Ion Ruşeţ s-a născut în 1965. În 1996 a absolvit Facultatea de Ştiinte Juridice şi Administrative a Universităţii "Constantin Brâncuşi".

În perioada 1990-1992 a fost primar al comunei Dragoteşti. Ulterior, Ruşeţ a fost lider de sindicat în minerit, precum şi consilier juridic în acelaşi domeniu.

Senatorul a completat prima declaraţie de avere în decembrie 2008, el având atunci patru terenuri, moştenite, în comuna natală Dragoteşti, cel mai mare dintre ele având 2.200 de metri pătraţi. De asemenea, avea un apartament în municipiul Motru, în valoare de 146.000 de lei, şi două autoturisme Skoda fabricate în 2007 şi 2008.

Ruşeţ avea, de asemenea, un cont cu 5.353 de euro şi trei conturi pentru asigurări de viaţă sau de pensie privată, în care avea 2.036, respectiv, 11.793 şi 6.568 lei. Totodată, senatorul avea dat cu titlu de împrumut la două persoane sumele de 10.000 de lei şi 8.000 de euro.

În declaraţia de avere din mai 2012, senatorul menţionează că nu mai locuieşte la Motru, ci la Turcineşti, în apropiere de Târgu Jiu.

Conform documentului citat, pe lângă terenurile moştenite în comuna natală, a mai cumpărat, împreună cu soţia, în 2009, două terenuri de 1.380 şi 2.079 de metri pătraţi, la Turcineşti. Pe unul din terenurile respective, senatorul şi-a construit o vilă de 204 mp, unde şi-a stabilit domiciliul.

Tot în anul 2009, senatorul a achiziţionat un autoturism BMW, anul acesta el vânzându-şi un autoturism Skoda pentru suma de 5.000 de euro.

El menţionează în ultima declaraţie de avere că are, împreună cu soţia, 2.000 de acţiuni la SIF Oltenia, neprecizând însă anul în care le-a achiziţionat.

De asemenea, avea un sold de 10.200 de lei la CAR de la fostul Complex Energetic Turceni, unde este lider sindical. De la acest CAR senatorul s-a împrumutat în 2011 cu 30.000 de lei, bani pe care trebuie să-i restituie până în 2013. Tot în 2011, el s-a împrumutat cu 55.000 de lei, pentru o perioadă de patru ani, de la două persoane fizice, Ovidiu Pop şi Margareta Pop.

Raportul din 5 octombrie al Institutului de Politici Publice îl plasează pe Ion Ruşeţ pe locul doi în privinţa prezenţei la voturile finale electronice, acesta având o prezenţă în plenul Senatului de 95,1%.

Conform paginii oficiale a Senatului, liderul PDL Gorj a avut în cei patru ani de mandat 62 de iniţiative legislative.

Adversarul lui Ruşeţ este liderul PNL Gorj, Dian Popescu, care candidează pentru prima dată la o funcţie publică.

El este om de afaceri, iar în luna iulie a fost reţinut, împreună cu fratele său, într-o anchetă penală care îl viza pe primarul liberal al comunei Peştişani, Florin Pavel. Ulterior, Tribunalul Gorj a decis ca cei doi să fie anchetaţi în libertate, fiind acuzaţi de complicitate la abuz în serviciu. Dian Popescu este acuzat de dare de mită, fals, uz de fals şi complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave.

Firma celor doi, Maserati Construct SRL, a început în anul 2008 construirea unui stadion în localitatea Peştişani, lucrările nefiind terminate nici acum, deşi aveau că termen de execuţie un an. Cu toate acestea, firma respectivă a încasat pentru lucrări neexecutate circa 150.000 de lei, conform unui raport al Curţii de Conturi, aflat la dosarul instrumentant de către procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj.

Toni Greblă vrea un nou mandat de senator, având ca adversar un economist

Colegiul 2 Senat din Gorj este reprezentat în Parlament de către social-democratul Toni Greblă. Acesta este vicepreşedinte al PSD Gorj şi conduce Comisia Juridică din Senat, recent devenind membru şi în comisia parlamentară de anchetă privind cercetările făcute de procurori în cazul referendumului de demitere a preşedintelui Traian Băsescu din 29 iulie.

Greblă a avut pe parcursul mandatului 39 de iniţiative legislative, el menţionând însă că avizele pe care le-a dat ca şef al Comsiei juridice la sutele de legi aprobate în cei patru ani îi dau dreptul "să se considere implicat profund în procesul legislativ".

În raportul din 5 octombrie al Institutului de Politici Publice, acesta figurează pe locul 39 în privinţa prezenţei la votul electronic final, având o participare de 73%.

Greblă s-a născut în anul 1953, în localitatea Sadova din judeţul Dolj, este căsătorit şi are doi copii. În 1978, a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti.

Greblă a intrat în politică în 1989, fiind preşedinte al CFSN Gorj până în 1990. Între 1990 şi 1993, Greblă a fost prefect al judeţului Gorj, revenind în funcţie şi în perioada 2000 - 2003. De asemenea, el a fost reprezentant al României pe lângă Organizaţia Naţiunilor Unite-Geneva.

Din 1997, Greblă este vicepreşedinte al PSD Gorj.

Potrivit declaraţiei de avedere de la începutul mandatului de senator, Greblă avea în proprietate 700 de metri pătraţi de teren la Târgu Jiu, unde a construit în 1997 o casă de 180 mp. El mai are o garsonieră de 24 mp, în Târgu Jiu, achiziţionată în 1993, precum şi un apartament de 43 mp achiziţionat în Bucureşti, în 2003.

Greblă avea la CEC Bank un cont de 120.000 de lei, deschis în 1998, în ultima declaraţie de avere din 2012, acesta menţionând că în cont mai erau 80.000 de lei, banii fiind retraşi în 2011 şi donaţi fiului său Octavian Alin. Diferenţa de 40.000 de lei a fost folosită pentru achiziţionarea unui autoturism Hyunday.

Senatorul nu mai are în 2012 apartamentul din Bucureşti, menţionând într-o declaraţie de avere anterioară că l-a donat în decembrie 2008 celuilalt fiu al său, Silviu Mihai.

Greblă a vorbit la începutul mandatului său de senator despre construirea unei autostrăzi sau drum expres între Deva şi Craiova, prin Târgu Jiu, acesta menţionând că va milita în continuare pentru realizarea proiectului respectiv.

"Întreaga activitate publică pe care am desfăşurat-o în judeţul Gorj şi nu numai în ultimii 22 de ani, cu cei patru ani în care am reprezentat onorabil interesele gorjenilor în Parlament, cred că mă recomandă pentru un nou mandat", afirmă Greblă.

PDL Gorj îl are drept contracandidat pe Mircea Şchiau, economist la o bancă din Târgu Jiu, care a fost prezent şi pe listele de consilieri judeţeni ai filialei.

El nu a fost însă în prim-plan în viaţa politică locală şi nu este foarte cunoscut în rândul alegătorilor.

Citeşte şi: ANALIZĂ - Alegeri parlamentare în Mehedinţi: Doi secretari de stat, patru actuali parlamentari, foşti prefecţi, printre candidaţi

Citeşte şi: ALEGERI PARLAMENTARE în Bistriţa: Oltean, singurul parlamentar ce candidează din nou. Contracandidatul său, un cântăreţ

Citeşte şi: ANALIZĂ - Alegeri parlamentare în Sibiu: Opt parlamentari vor noi mandate. Ariton se luptă cu Boitan, Turcan cu un fost subprefect