Berca: Sunt de acord cu diminuarea imunităţii parlamentare

Întrebat în emisiunea "După 20 de ani" dacă ar fi de acord cu diminuarea imunităţii parlamentare şi eventual să facă presiuni pentru ca acest lucru să se întâmple, ministrul Gabriel Berca a spus că decizia nu îi aparţine, dar că ar susţine-o.

"Aici este o decizie a comisiilor juridice de la Cameră şi de la Senat. Dacă mă întrebaţi, aş spune că da, pentru că oricum răspundem în faţa legii pentru ceea ce facem, iar eu, ca ministru al Administraţiei şi Internelor, răspund pentru fiecare semnătură ce o dau la locul meu de muncă. Sunt de acord cu această abordare", a afirmat Berca la "După 20 de ani".

Întrebat cum a fost posibil ca deputatul Mihail Boldea să iasă din ţară, ministrul de Interne a spus că, atunci când acesta a plecat, imunitatea parlamentară nu îi era ridicată, precizând că Poliţia de Frontieră nu avea competenţă în a acţiona din acest punct de vedere.

"Suntem cetăţeni ai Uniunii Europene, cu drepturi şi obligaţii, şi, din punctul nostru de vedere, în momentul în care a părăsit ţara avea toate drepturile", a adăugat Berca

Întrebat dacă MAI a fost informat că Boldea are intenţia să plece din ţară, ministrul Gabriel Berca a spus că nu era datoria DIICOT să facă acest lucru, în condiţiile în care era o acţiune judiciară în derulare şi procurorul de caz este cel care instrumentează. Berca a precizat că procurorul de caz ar fi putut cere interdicţia de a părăsi ţara dacă ar fi considerat necesar.

Citeşte şi: Băsescu la bilanţul SRI: Ştim unde este Boldea acum, în Kenya. Mă voi implica personal în aducerea lui. Îl vom găsi şi în gaură de şarpe

"Trăim într-o ţară în care un parlamentar ales, de la care am aştepta să fie primul care respectă legea în România, iată că o încalcă flagrant", a mai spus Berca.

Întrebat dacă ar fi cerut interdicţie de a părăsi ţara în cazul lui Boldea dacă ar fi fost procuror, ministrul de Interne a răspuns că nu se poate pronunţa, întrucât nu este de specialitate, dar că respectă decizia procurorilor.

"Cred că avem destul de multe exemple prin care demonstrăm că instituţiile statului încep să-şi facă datoria. Nu cred că până în 2004, sau şi după 2004, aţi văzut foarte des astfel de situaţii. Nu-mi aduc aminte de un parlamentar care să fi fost anchetat şi reţinut, aşa cum am avut în ultimii ani, şi eu cred că este o dovadă că în sfârşit instituţiile statului, indiferent despre cine vorbim, încep să fie ferme în aplicarea legii. E un caz în derulare şi nu vreau să mă pronunţ cu privire la anchetă", a spus ministrul de Interne.

Mihail Boldea, acuzat de înşelăciune şi constituire a unui grup infracţional organizat, a plecat din ţară cu trei zile înainte ca deputaţii să aprobe ridicarea imunităţii parlamentare în vederea percheziţiei domiciliare, reţinerii şi arestării lui.

După plecarea lui Boldea din ţară s-a vehiculat ideea că procurorii trebuiau să instituie în cazul deputatului obligarea de a nu părăsi ţara sau localitatea.

Şeful Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Codruţ Olaru, a spus că exista posibilitatea de a solicita instituirea acestei măsuri în cazul lui Boldea, dar că, potrivit prevederilor legale, este posibilă luarea doar a unei măsuri preventive, în cazul lui fiind solicitat avizul Camerei Deputaţilor pentru percheziţie, reţinerea şi arestarea lui.

Olaru a explicat că, potrivit dispoziţiilor articolului 136 din Codul de procedură penală, magistratul poate lua doar una dintre măsurile preventive, respectiv obligarea de a nu părăsi ţara şi localitatea sau reţinerea şi arestarea preventivă. După ce este luată măsura obligării de a nu părăsi ţara sau localitatea, aceasta poate fi înlocuită, potrivit prevederilor legale, doar dacă s-au schimbat temeiurile care au justificat aceste măsuri.

Olaru a ţinut să precizeze că există un vid legislativ în acest sens, care lasă neacoperită situaţia măsurilor preventive cerute de către procuror între momentul formulării solicitării către Camera Deputaţilor sau Senat şi momentul luării unei astfel de decizii de către Parlament. El a susţinut că ar fi bine dacă legiuitorul ar putea impune nişte excepţii, astfel ca atunci când procurorii solicită aviz de la Parlament pentru o măsură preventivă, cum este arestarea, automat acea persoană să primească interdicţie de a părăsi ţara până la momentul soluţionării de către parlamentari a solicitării anchetatorilor.

Citeşte şi: COMENTARIU: Umbra lui Boldea cade peste imunitatea parlamentară

Premierul Mihai Răzvan Ungureanu va propune în coaliţie redactarea unei Declaraţii politice privind aplicarea Strategiei Naţionale Anticorupţie 2012-2015, care prevede şi simplificarea procedurilor de ridicare a imunităţii parlamentarilor, declaraţie care să fie transmisă spre asumare şi Parlamentului.

Comisia Europeană recomanda, în raportul de monitorizare din iunie 2011, adoptarea de măsuri "urgente" care să ducă la accelerarea procedurilor în cauzele de mare corupţie, cu scopul de a fi evitată împlinirea termenului de prescripţie "în toate cazurile", dar şi "norme procedurale clare" de ridicare a imunităţii parlamentare.