Camera Deputaţilor a adoptat tacit 32 de proiecte de lege în anul 2015

Dintre cele 32 de legi adoptate fără dezbatere parlamentară de Camera Deputaţilor, ca urmare a depăşirii termenului constituţional de 45 de zile, 5 au ajuns în faza promulgării sau au fost atacate de Curtea Constituţională. În rândul acestora se numără legea pensiilor speciale pentru aleşii locali, aprobată de Senat în ultima şedinţă de plen a sesiunii parlamentare septembrie-decembrie, şi atacată de Guvern la Curtea Constituţională. Printre cele 5 se mai numără şi o propunere legislativă care revizuieşte cadrul actual privind pensia de care beneficiază auditorii publici externi/controlorii financiari, menită să restabilască dreptul la "pensia de serviciu", anulat ca efect al aplicării prevederilor Legii nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precum şi ale legii nr. 263/2010 privind sistemul public de pensii.

De asemenea, Camera Deputaţilor a adoptat tacit legea care interzice publicitatea explicită pentru produsele medicamentoase difuzată în cadrul programelor de televiziune şi radiodifuziune, care a primit ulterior votul Senatului şi a ajuns pe masa preşedintelui Klaus Iohannis. Acelaşi traseu l-a parcurs şi propunerea legislativă pentru completarea Legii privind siguranţa naţională a României, care interzice defrişările ilegale pe suprafeţe mai mari de 1 hectar şi reducerea, fără aprobări legale, a consistenţei unei arboret cu mai mult de 50% faţă de prevederile amenajamentului silvic în vigoare.

Dintre cele 32 de proiecte de lege adoptate tacit, 10 au devenit legi.

Astfel, în urma adoptării tacite de Camera Deputaţilor, Senatul a decis modificarea Legea nr.384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, pentru ca limita maximă de vârstă până la care soldaţii sau gradaţii profesionişti pot fi menţinuţi în activitate să nu poată depăşi 55 de ani, a Legii educaţiei naţionale nr.1/2011, în sensul modificări componenţei consiliului de administraţie din unităţile de învăţământ de stat şi învăţământ specializat de stat, precum şi unor acte normative care vizau finanţele publice locale şi administraţia publică locală.

Citeşte şi: ANALIZĂ: 2016, anul alegerilor locale şi parlamentare. Noile reguli electorale

În domeniul politicii externe, mai multe proiecte de lege care vizau tratate dintre România şi Republica Kazahstan privind extrădarea, semnate la Bucureşti, în noiembrie 2014, au fost adoptate tacit de Camera Deputaţilor şi, ulterior ratificate. Este vorba despre tratate privind extrădarea, transferarea persoanelor condamnate, precum asistenţa judiciară în materie penală.

7 legi dintre cele 32 care au fost adoptate tacit de Camera Deputaţilor, ca urmare a depăşirii termenului de 45 de zile, au fost înregistrate spre dezbatere şi aprobare, la Senat.

Prin urmare, la începutul sesiunii parlamentare, din februarie, senatorii vor dezbate două proiecte de lege pentru modificarea Legilor nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice şi nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, care vizează persoanele eliberate sau destituite din funcţie potrivit prevederilor alin. (1) sau faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate. Potrivit proiectelor de lege adoptate tacit, persoanele vizate ar putea fi decăzute din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor actelor normative supuse modificării, cu excepţia funcţiilor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului.

Aleşii din Senat vor trebui să se pronunţe şi asupra a două proiecte de lege care vizează modificarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011, dintre care unul propune ca statul să finanţeze „programul Şcoala după Şcoală pentru elevii de până în clasa a IV-a, ai căror părinţi/reprezentanţi legali solicită acest serviciu, printr-un tichet în valoare de 0,4 ISR lunar/copil, respectiv 200 de lei”.

Prin modificarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011, părintele/reprezentantul legal ar urma să opteze pentru acest tichet, în scris, individual pentru fiecare copil, la sfârşitul fiecărui an şcolar sau la momentul înscrierii copilului la şcoală, iar şcolile ar urma să deconteze serviciul.

Pe ordinea de zi, a Senatului, în sesiunea parlamentară din februarie, se vor regăsi şi un proiect de lege care vizează modificarea şi completarea Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

Proiectul de lege, adoptat tacit de Camera Deputaţilor, instituie obligativitatea ca, în 10 zile de la primirea comunicării, Ministrul Justiţiei să elaboreze proiectul de modificare al actului normativ emis de Execuitv şi constatat ca fiind neconstituţional şi să îl înainteze Guvernului, care ar urma să îl discute în prima şedinţă de guvern. Dacă actul normativ este o lege, modificarea propusă de Guvern va fi dezbătută de Parlament în procedură de urgenţă. Proiectul de lege mai prevede că „deciziile instanţelor pronunţate prin nesocotirea deciziilor Curţii Constituţionale sunt nule de drept”.

Citeşte şi: Partidele au primit aproape 7.000.000 lei de la buget, în 2015, echivalentul a 6.438 salarii minime

Citeşte şi: Peste 30 de senatori nu au depus în 2015 nicio interpelare, întrebare sau declaraţie politică. Printre aceştia Crin Antonescu, Vasile Blaga, Mircea Geoană şi Ecaterina Andronescu

De asemenea, pe ordinea de zi a Senatului, se va regăsi şi un proiect de lege privind instituirea unui mecanism de prevenire a conflictului de interese în procedura de atribuire a contractelor de achiziţie publică.

Proiectul de lege vizeză constituirea, în cadrul Agenţiei Naţionale de Integritate, a unui sistem informatic integrat pentru prevenirea şi identificarea potenţialelor conflicte de interese, în procedura de atribuire a contractelor de achiziţie publică.

10 dintre cele 32 de proiecte de lege care au fost aprobate tacit de Camera Deputaţilor, au fost respinse definitiv de Senat.

Senatorii au respins definitiv legi care vizau stimularea elitelor cercetării ştiinţifice, organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, trei proiecte de lege care vizau organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului, modificări aduse Legii nr.215/2001 a administraţiei publice locale, precum şi o modificare adusă Legii Educaţiei Naţionale nr.1/ 2011 care prevedea că Guvernul sprijină învăţământul în limba română în ţările în care trăiesc români, cu respectarea legislaţiei statului respectiv.