Ce conţine SCRISOAREA trimisă de directorul SRI politicienilor, în plin scandal al protocoalelor din zona justiţiei

"Al doilea protocol, cel clasificat, reglementa modalitatea prin care SRI coopera cu Ministerul Public, exclusiv pe infracţiunile privind securitatea naţională (prevăzută în titlul 10 din Codul de pr. penală) şi infracţiunile de terorism. Ca să fim foarte clari, acest protocol clasificat a fost impus de legea de organizare şi funcţionare a SRI. OUG 6/2016 ne-a impus să semnăm protocoale cu instituţiile statului pentru exercitarea atribuţiilor noastre. Organele de cercetare penală speciale efectează acte de urmărire penală numai în condiţiile art.55 alin. 5 şi 6 din Codul de Produră Penală. SRI poate face, potrivit legii, cercetare penală specială doar în cazul infracţiunilor la adresa securităţii naţionale şi infracţiunilor de terorism, prevăzute la titlul X din Codul Penal, din dispoziţia procurorului DIICOT, exclusiv prin punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică, aspect de la sine înţeles, întrucât chiar nu putem folosi echipele de filaj ale poliţiei în activităţi de contraspionaj sau contraterorism. Deci în acest caz nu e vorba despre interferenţe asupra actului de justiţie, ci doar de colaborare în domenii strict delimitate, uşor de verificat, esenţiale pentru securitatea naţională. Fac această precizare pentru că au existat speculaţii legat de intenţiile din spatele acestui document", mai spune Hellvig.

"Ca director al SRI, voi clarifica public astfel de aspecte de câte ori va fi nevoie, inclusiv în acdrul Comisiei de Control a SRI. Nu am nimic de ascuns şi voi continua procesul de declasificare a tuturor actelor referitoare la colaborarea din trecut referitoare la administrarea justiţiei"

Eduard Hellvig cere apoi sprijinul liderilor politici în crearea unei dezbateri publice cu privire la modernizarea cadrului în care îşi desfăşoară competenţele SRI şi atrage atenţia asupra atacurilor asupra instituţiei.

"SRI trebuie perceput ca o structură apolitică respectată, echilibrată şi eficientă în protejarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, în asigurarea securităţii naţionale şi în consolidarea parteneriatelor externe, menite să susţină interesele naţionale ale României. Agresivitatea şi dinamica factorilor interni şi externi, care afectează mediul de securitate naţional, fac şi mai dificilă misiunea ofiţerilor noştri. Profilul hibrid al agresiunilor, fie că vorbim de terorism, atacuri cibernetice, criminalitatea economico-financiară, etc, obligă Serviciul să îşi adapteze instrumente şi normele după care îşi desfăşoară acticitatea. În acest context complicat, modul de îndeplinire a misiunilor ce revin Serviciului este suplimentar este şi sever afectat de agresiuni îndreptate împotriva instituţiei, ca parte a atacării a însuşi sistemului de apărare a statului. Acestea pun sub semnul întrebării legitimitatea tuturor acţiunilor noastre şi duc la dezangajarea şi demotivarea ofiţerilor de informaţii, având drept efect diminuarea eficacităţii şi eficienţei suportului pentru protejarea şi promovarea valorilor constituţionale ale statului de drept. În acest sens, am speranţa că membrii Parlamentului României îşi vor consolida cu bună-credinţă eforturile de clarificare legislativă cu privire la atribuţiile şi rolul SRI în statul român, pentru ca niciun dubiu cu privire la activitatea sa să nu mai planeze în viitor", mai precizează sursa citată.