INSECURITATE  Cristian Hostiuc, director editorial al ZF, despre oportunităţile războiului: Putem să batem cu pumnul în masă. Vrem trupe, vrem baze NATO, vrem investiţii economice, vrem bani europeni

Cristian Hostiuc spune că România, pe lângă întărirea militară a flancului estic al NATO, trebuie să ceară şi un adevărat plan Marshall al zilelor noastre, care să aducă investiţii în zonele mai puţin dezvoltate ale ţării.

 

Cristian Hostiuc mai spune că România nu va fi afectată de sancţiunile economice impuse Rusiei, dar atrage atenţia că suntem într-o criză economică adusă de inflaţie, preţul la energie şi de război.

 

Prezentăm principalele declaraţii ale directorului editorial al Ziarului Financiar, Cristian Hostiuc, la emisiunea InSecuritate:

Cristian Hostiuc: Rusia, să spunem aşa, din colţul în care a fost trimisă, va fi foarte greu să-şi revină. Cred că vor dura decenii. Oligarhii ruşi acum ridică vocea, deci au curajul să ridice vocea şi să spună către Putin într-un fel sau altul ne-ai aruncat în 1907, deci ne-ai aruncat înapoi cu peste sută de ani, prin politica pe care a dus-o cu Ucraina, prin conflictul armat şi care a determinat această reacţie a lumii in corpore, reacţie economică. Degeaba noi ne uităm la Rusia. Dacă ar fi să punem aşa, alături PIB-ul SUA, PIB-ul Chinei versus PIB-ul Rusiei, PIB-ul Rusiei este la nivelul Italiei. Deci Rusia nu poate face faţă acestor sancţiuni pe termen lung. Eu cred că Putin şi acoliţii lui nu îşi dau seama ce înseamnă aceste sancţiuni economice. Ca tu să fii o ţară cum este Rusia şi să fii scoasă de peste tot. Deci ea va fi trimisă în istorie. Bineînţeles că toată lumea occidentală sau Europa are nevoie gazele sau petrolul rusesc. Eu cred că cele două părţi sau Rusia nu va opri aceste exporturi pentru că are nevoie de valută. De aia se închid puţin ochii, de aia americanii au închis ochii la ceea ce vor europenii. Şi Putin a spus foarte clar: atâta timp cât există un contract, noi îl vom onora.

Cristian Hostiuc: Activitatea noastră în proporţie de 80% este cu UE. Schimburile comerciale, investitorii. Noi nu avem o expunere mare pe Rusia cum are spre exemplu Polonia sau Ungaria. Noi nu avem investiţii majore ruseşti în România. Noi importăm gaze, petrol, păcură, hidrocarburi şi ceva oţel şi acolo este totul. În procente relativ mici. Noi nu avem o relaţie economică importantă cu Rusia şi dacă se închid graniţele şi se închid aceste afaceri, noi nu pierdem. Mai degrabă pierde Ungaria sau Polonia. Şi, bineînţeles, Germania, nici nu se pune problema. Germania este marea pierzătoare a acestui conflict. Gândeşte-te cât de mult s-au luptat americanii cu Angela Merkel, după războiul din Crimeea, să pună nişte sancţiuni mai dure. Atunci au fost nişte sancţiuni, aşa cum au fost ele, dar Germania şi-a continuat operaţiunile. Pentru că Germania în acest moment, realist, nu are alternativă la gazul din Rusia. 40% din economia germană, unde este cea mai puternică industrie din Europa şi din lume, se bazează pe gazul din Rusia. 

Cristian Hostiuc: Decizia este sună la Casa Albă, discută acolo şi în secunda doi... La brandurile mari nu am nici cea mai mică îndoială că nu s-a cerut acceptul. Adică suni acolo, nu faci tu din proprie iniţiativă. Discutăm cinic, politic. Pentru că banii nu au miros. Când ţi se ia din business-ul propriu 20% şi nu poate fi înlocuit să te duci în Africa sau în Asia...pentru că acolo sunt alte interese. Deci, în momentul în care lumea occidentală a decis din punct de vedere politic aceste sancţiuni, din spate a dat un semnal. Şi atunci fiecare sună, care este colaboratorul lui sau la corespondentul la Casa Albă sau la Paris, la Berlin  şi zice bun, şi eu ce fac?

 

Cristian Hostiuc: Cutremur. E ceva fără precedent, ca într-un termen atât de scurt, două săptămâni, este ceva inimaginabil. Eu cred că Rusia nu se aştepta la acest lucru. Ea credea că sunt acele sancţiuni care au fost puse sau puţin întărite după Crimeea, poate într-o perioadă mai lungă de timp, cu şedinţe interminabile la NATO, şedinţe la Casa Albă, la Trezorerie. Ei nu au crezut că de azi pe mâine se pot închide atât de multe facilităţi şi investitorii să lase business-urile de acolo şi să plece. 

Cristian Hostiuc: Foarte puţină lume ştie povestea datoriei lui Ceauşescu. În anii 80, noi am făcut industria din 60-70, ca să scăpăm de dependenţa de URSS şi Rusia, pentru că ne puseseră într-o parte agricolă, iar Ceauşescu, şi înainte Gheorghe Gheorghiu Dej şi Maurer, au zis domne, noi nu putem să fim doar agricultori. Ne trebuie industrie. Şi atunci noi am ieşit puţin din raza de acţiune a URSS şi am vrut să avem industrie. Ca să avem industrie, ne trebuiau bani. Şi ne-am dus în lumea occidentală să luăm bani. Aşa s-a născut industria din România. Industria din România a fost făcută cu 12 miliarde de dolari, banii de atunci, la un PIB al României de vreo 30 miliarde de dolari.. Deci investiţia a fost făcută, lumea nu ştie, cu bani occidentali, nu a fost făcută cu bani ruseşti.

 

Dar industria noastră era extrem de energofagă. A venit această explozie din anii 80 cu arabii, în care arabii s-au retras de la furnizarea de petrol şi preţul petrolului a crescut foarte mult. Noi, fiind cu datoria asta în spate şi cu creşterea preţului la petrol şi cu industria mare consumatoare de petrol, nu mai puteam satisface serviciul datoriei. Şi-atunci Ceauşescu a decis să dea default, să intre în insolvenţă. Bancherii capitalişti au venit la Ceauşescu, nu direct, ci prin mesaje, şi-au spus aşa: facem o restructurare a datoriei, facem o rescadenţare, dar nu intra în insolvenţă pentru că ne creezi nouă probleme. Ceauşescu a spus nu, nu vreau să rămân la mâna voastră, asta e. Ce i-au spus bancherii... dacă tu intri în default, timp de 15 ani România nu va mai avea acces pe pieţele private de capital. 15 ani. În 15 ani noi nu aveam de unde să luăm bani. Noi ne-am prăbuşit economic. Şi regimul Ceauşescu s-a prăbuşit economic.

Cristian Hostiuc: O ambiţie pe care o văd şi la Putin. Crezi că Putin are toate tehnologiile, echipamentele ca să poată să reziste? E o întreagă discuţie acum cu celebrele echipamente militare sovietice. Începând de la rachete până la avioane pe care le-au cumpărat Turcia, Iranul, Egiptul, India, Pakistanul. Ce s-a întâmplat. Ruşii au livrat aceste produse numai că sunt  unele dintre ele care nu funcţionează. Pentru că ele aveau nevoie de anumite echipamente occidentale şi Occidentul nu a mai dat. Această tehnologie nu poţi să o cumperi tu când vrei şi când nu vrei. La nivelul sancţiunilor, prima dată când spun americanii nu mai vindem tehnologie, nu mai vindem echipamente, nu mai dăm computere, şi cu ce să faci mai departe? Pur şi simplu cu ce să faci? Pentru că ei au investit şi în special nemţii au investit în industrie, în tehnologie. Dacă tu crezi că poţi la un moment să cumperi când vrei tu aceeaşi tehnologie, nu este adevărat.

 

Cristian Hostiuc: Din punct de vedere al statului, al Federaţiei Ruse, ea poate să reziste. Nu-i nicio problemă. Sistemul poate fi închis şi zice descurcaţi-vă. Şi el se va descurca, pentru că tu plăteşti ruble, faci pâine acolo, faci lapte, faci carne, ce vrei tu. Dar asta nu înseamnă că vei fi la acelaşi nivel ca ceilalţi. Exact ca şi Ceauşescu. Noi în anii 70 când aveam deschidere occidentală eram la un anumit nivel, în anii 80-90 eram prăbuşiţi din punct de vedere economic. Cu câteva excepţii, noi nu mai avem tehnologie.

 

Cristian Hostiuc: Nu cred că îi va trimite în anii 90, dar dacă va mai ţine mult şi anii 90... Ceea ce mă tem foarte mult este că ursul, nemaivând zmeură ca să spunem aşa, se va duce exact cum se duce acum la Braşov sau în Predeal şi în Sinaia. Caută acolo. Ei vor dori să caute. Şi în al doilea Război Mondial la fel căuta şi după al doilea Război Mondial, când s-a făcut CAER.... de ce s-a format CAER: ca Rusia sau URSS să ia resurse din altă parte. Nu poţi să stai numai cu resursele tale. Da, carne poţi să ai, pâine poţi să ai, gaz au, merg maşinile, nicio problemă, dar doar atât.

Cristian Hostiuc:  Noi am fost în anul 2021 în cea mai bună situaţie economică din toată istoria României. Mulţi nu cred lucrul ăsta. Nu simt în buzunar. E ceva ce ai la Suceava şi e ceva ce ai la Bucureşti sau la Cluj. Şi inclusiv este văitarea noastră naţională. Dar, în 2021, din punct de vedere economic, a fost cel mai bun an din istoria României, macroeconomic. Un ungur mi-a atras atenţia. Era o discuţie despre Viktor Orban.

 

Şi el spunea aşa: dle, voi românii, întotdeauna vă plângeţi şi eu de când sunt în România, el conduce o entitate în România, cred că am văzut 5 prim-miniştri, am văzut N miniştri şi, dacă ne uităm pe datele statistice, România a avut o evoluţie economică mult mai bună decât a Ungariei, care a avut un singur prim-ministru, Viktor Orban, şi o anumită politică economică. Şi el îmi spunea: dle, aşa arată cifrele. Eu nu pot să le contest. Ok. România a fost prinsă într-o situaţie economică bună. Nu este situaţia pe care am avut-o în 1998, când nu eram nici în NATO, nici în UE.

 

Eram atunci într-o situaţie foarte, foarte proastă. Atunci aveam un PIB undeva la 30 de miliarde de euro, iar acum suntem la 240-260 de miliarde. Economiile noastre în bănci sunt la cel mai ridicat nivel din istorie. Avem şi un nivel salarial. Salariu mediu în România este de 700 de euro. Este oficial, dar dacă ne uităm puţin în dreapta şi stânga nişte bani care se plimbă într-o parte şi alta şi fiecare mai primeşte ceva de undeva, nivelul salarial este mult mai ridicat. Chiar şi la nivelul salariului minim. Deci noi suntem într-o situaţie bună. Nu suntem Polonia, dar nici nu suntem o altă ţară.

 

Acum depinde de înţelepciunea Guvernului şi a lui Iohannis ca să rezolvăm nişte lucruri. 1. Cum facem să fim câştigători din această criză. Trebuie, pe linia de apărare, să avem mai mulţi americani în România, să devenim o prioritate pentru NATO ca să întărească flancul estic. Dacă tu întăreşti acest flanc, investitorii vor avea încredere să vină aici. Cinic vorbind, s-ar putea ca multe investiţii care erau destinate Ucrainei sau Rusiei, dar mai degrabă Ucrainei,  pentru că piaţa era mai mare şi costurile mai mici să rămână aici.

 

Cristian Hostiuc: Spre exemplu, acum se pune în discuţie următorul lucru. Rusia şi Ucraina erau mari producători de îngrăşăminte. Ei ies de pe piaţă într-un fel sau altul. Bun, trebuie înlocuite cu ceva. Sunt combinatele lui Nicolae, dacă găseşte cineva, un investitor, nişte bani eu cred că ele pot fi readuse în piaţă. Oligarhii din Ucraina sunt bineveniţi. Ştii cum se spune, banii nu au miros, dar acum trebuie să te uiţi la destinaţia lor. Deci ar trebui să facem aşa: să luăm nişte investiţii. Spre exemplu, la întâlnirea între Iohannis şi Kamala Harris.

 

Dacă eu aş fi Iohannis aş spune aşa:  bun,  trebuie să ne ajutaţi, să ne susţineţi aici pe articolul 5 din Tratatul NATO, dar dacă am face noi articolul 5 din punct de vedere economic să punem nişte investiţii aici, da?  Pentru că noi trebuie să dezvoltăm partea de nord a ţării. Şi unde sunt? Noi avem nevoie de  îngrăşăminte, avem nevoie de capacităţi de procesare, pământul îl avem, dar trebuie să lucrăm pământul. Noi putem să lucrăm, dar veniţi voi cu nişte capacităţi de procesare, cu nişte investiţii. Adică am putea avea un desant american, european, pe următorul deceniu extraordinar. Pentru că întărirea flancului nu înseamnă numai întărire militară. Este şi întărire economică. 

Cristian Hostiuc: Noi trebuie acum, dincolo de planul de apărare, în zona de est şi până la urmă întreaga Românie, să avem un plan de apărare economică. Deci cum facem ca să luăm investiţii americane, franceze, britanice, germane. Te uiţi, băi, am nevoie de ce. Am nevoie de o anumită capacitate, hai să o facem aici în România, hai să o facem la graniţă, hai să facem în sud. Avem o şansă. În anii 80 regimul comunist a gândit, după aceea nu a mai gândit. Deci avem o şansă. A doua. Din tot fluxul ăsta de refugiaţi ucraineni... Ucraina este o ţară care va fi pierdută de o generaţie. Refacerea Ucrainei, aşa cum va fi făcută, va dura 20-30 de ani. Gândeşte-te în cât timp s-a refăcut Europa după război.

 

Cristian Hostiuc: Noi trebuie să ne batem pentru un plan Marshall al zilelor noastre care este un amestec între PNRR, fonduri europene, investiţii americane, investiţii franceze, britanice foarte clare. Trebuie să luăm, cinic vorbind, să luăm mână de lucru de la ucraineni. Trebuie să facem ca din fluxul de 7 milioane de ucraineni care vor pleca într-un fel sau altul, 500.000 să rămână în România. Aici trebuie să fii foarte smart pentru că fiecare va încerca să obţină ceva. Noi acum avem o fereastră de un an de zile, în care sunt bombardamente acolo şi în care putem să batem cu pumnul în masă. Vrem trupe, vrem baze NATO, vrem investiţii economice, vrem bani europeni, ei sunt acolo.

Cristian Hostiuc: Oferim stabilitate, oferim o piaţă şi oferim o linişte. Noi suntem ţară de graniţă, noi trebuie să fim realişti cu ceea ce suntem noi. Noi suntem ţară de graniţă şi trebuie să ne întărim la graniţă. Nu suntem în mijlocul Europei cum este Cehia sau cum sunt Spania, Italia, unde ei sunt la adăpost. Noi suntem ţară de graniţă cu Rusia, într-un fel sau altul. OK, şi-atunci noi trebuie să spunem trebuie să ne întăriţi. E o şansă unică. Nu ştiu, mi se pare că ne-a căzut ceva în cap. O pleaşcă în care pur şi simplu acum poţi să obţii ceva ce nu poţi să obţii niciodată. Când a fost războiul în Iugoslavia am obţinut intrarea în NATO şi UE. Nu am fi obţinut dacă nu ar fi fost  acel război sau am fi obţinut mai greu, şi acum trebuie să obţinem o stabilitate militară, de securitate şi o securitate economică.

 

Cristian Hostiuc: Să ştii că România, în ciuda a ceea ce se spune, este destul de echilibrată. Avem una dintre cele mai echilibrate economii europene. Avem şi industrie, şi agricultură, şi construcţii, şi IT şi comunicaţii. Avem şi pariuri. Şi energie. Deci noi suntem echilibraţi. Acum poţi să angajezi peste tot. Ucrainenii au această şcoală sovietică, dacă pot să-i spun aşa, de matematică, de ştiinţe exacte şi putem să luăm. Putem să luăm şi în siderurgie la SIDEX sau la Beltrame, unde vrei tu. Putem să luăm şi în agricultură, oameni care au lucrat în industria de procesare, deci avem unde.

Cristian Hostiuc: Noi trebuie să fim realişti. Noi suntem acum într-o criză economică care a fost adusă şi de inflaţie, şi de preţul la energie şi de acest război din Ucraina. Această criză economică este identică pentru toată lumea. Nu cred că există o ţară care să fie ferită. Deci trebuie să fim realişti. Vom înregistra o scădere a creşterii economice. Sper să nu ajungem la recesiune sau la o scădere economică, atunci va fi puţin mai dificil. Suntem într-un mediu cu inflaţie şi eu cred că inflaţia, aşa cum se arată, va depăşi două cifre, iar creşterea de salarii nu va putea acoperi inflaţia. Din această perspectivă, acestea sunt problemele pe care le punem pe masă. Eu îl citesc pe unul dintre cei mai vechi bancheri din România, care are 70 de ani, care a trecut şi prin anii 70-80, era tot în bancă, chiar la Bancorex. În astfel de situaţii e bine să ai economiile, dacă le ai, în trei: lei, dolari şi euro. Să fii acoperit pe toate palierele.