Dragnea, despre decizia CCR pe abuz în serviciu: Un „prag nenorocit”; acum nu se mai poate da înapoi

„CCR a rămas consecventă. Azi a <bolduit> prima decizie, care voit sau involuntar era înţeleasă greşit de către unii, şi anume că toată discuţia s-a învârtit în jurul acelui prag nenorocit de la abuzul în serviciu. Şi bineînţeles că a fost construcţia făcută pe acea Ordonanţă (OUG 13, n.r.) că a fost dată pentru mine exclusiv. Şi s-a spus asta şi în România, şi în Europa şi în America”, a spus Dragnea la Antena 3, menţionând că cei care s-au revoltat atunci au făcut-o în baza unor „minciuni”.

Liderul PSD a arătat că CCR spune încă o dată, acum, dar mult mai "clar şi explicit", că Parlamentul este obligat să facă 2 lucruri: să stabilească un prag valoric şi să stabilească intensitatea vătămării.

El a spus că, probabil, Guvernul va elabora un proiect de lege în acest sens.

„Guvernul sau Parlamentul sunt obligate să introducă un prag valoric în abuzul în serviciu. Am înţeles că domnul Toader a emis un comunicat de presă în care a spus că trebuie introdus un prag şi probabil că va veni un proiect de lege de la Guvern. Probabil. Bănuiesc că de aia a dat comunicatul de presă”, a msi spus Dragnea.

CCR a respins, marţi, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate privind lipsa unei limite a prejudiciului pentru abuzul în serviciu, ridicată de Bombonica Prodana, fosta soţie a liderului PSD Liviu Dragnea, în dosarul în care acesta este judecat pentru instigare la abuz în serviciu.

Decizia CCR a fost luată cu majoritate de voturi.

Astfel, plenul CCR a luat în dezbatere excepția de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.248 din Codul penal din 1969, ale art. 297 alin. (1) din Codul penal şi ale art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, ridicată de Bombonica Prodana.

CCR a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.297 alin.(1) din Codul penal, care stipulează: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl indeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.";

Curtea a reiterat considerentele Deciziei nr.405 din 15 iunie 2016, prin care a subliniat că revine Parlamentului sarcina de a reglementa valoarea pagubei şi gravitatea vătămării rezultate din comiterea faptei de "abuz în serviciu".

CCR menţionează că nu are competența de a complini acest viciu normativ, întrucât și-ar depăși atribuțiile legale, acționând în sfera de competență a legiuitorului primar sau delegat, aceasta fiind singura autoritate care are obligația de a reglementa pragul valoric sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu.