2050: 0% CO2  Se interzice carnea? După interzicerea automobilelor cu benzină din 2035, Europa trebuie să reducă consumul de carne animală cu 71% până în 2030. Un oraş olandez face primul pas - interzice reclamele la carne animală din 2024

În 2015, toate statele europene au semnat Acordul Climatic de la Paris, angajându-se să reducă emisiile de carbon la zero până în 2050. 

Ce reprezină obiectivul "zero emisii de carbon net"?

Pe scurt, zero net înseamnă reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la cât mai aproape de zero posibil. Toate emisiile sunt reabsorbite din atmosferă, de exemplu de oceane şi păduri.

De ce este important să se ajungă la 0% CO2? 

Ştiinţa arată clar că, pentru a preveni cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice şi pentru a menţine această unică planetă locuibilă, creşterea temperaturii globale trebuie limitată la 1,5°C. În prezent, Pământul este deja cu aproximativ 1,1 °C mai cald decât era la sfârşitul anilor 1800, iar emisiile continuă să crească.

Pentru a menţine încălzirea globală la cel mult 1,5°C, aşa cum se prevede în  Acordul de la Paris, emisiile trebuie să fie reduse cu 45% până în 2030 şi să ajungă la zero net până în 2050.

Cum poate fi atins obiectivul până în 2050? 

Tranziţia către o lume cu zero net este una dintre cele mai mari provocări cu care s-a confruntat omenirea. Nu necesită nimic mai puţin decât o transformare completă a modului în care producem, consumăm şi ne mişcăm, transmite site-ul ONU pentru Acţiunea Climatică.

Recent, Parlamentul European a votat pentru interzicerea producţiei de automobile cu benzină şi gaz până în 2035, transmite Euractiv. 

Uniunea Europeană trebuie să reducă consumul de carne animală cu 71%, până în 2030

Greenpeace transmite într-un articol publicat în 2020 că Uniunea Europeană ar trebui să scadă consumul de carne animală cu 71% până în 2030 şi cu 81% până în 2050, pentru a reduce contribuţia agriculturii la poluare şi afectarea climei globale.

Mare parte din carnea produsă nu ajunge pe masă, ci la gunoi 

Având în vedere că nu toată carnea este vândută sau consumată în cele din urmă şi chiar ajunge la gunoi, cantitatea reală de carne pe care o mănâncă europenii ar fi sub 460 de grame, probabil mai puţin decât echivalentul a trei burgeri pe săptămână. 

The Lancet recomandă fiecărei persoane să nu consume  mai mult de 300 de grame de carne pe săptămână până în 2050 pentru a avea o dietă echilibrată şi sănătate durabilă. 

Europenii consumă aproximativ de două ori mai multă carne decât media globală şi de aproape trei ori mai multe lactate.

Spania, campioană la consumul de carne 

Datele anuale de consum pe cap de locuitor pentru carne animală se bazează pe statisticile privind furnizarea de carne de la Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură.

Aprovizionarea se referă la părţile animalelor după sacrificare care sunt comestibile din punct de vedere tehnic. Cifrele de aprovizionare includ deşeurile (de exemplu, oase) înainte de a ajunge la comerţul cu amănuntul şi, de asemenea, alimentele care nu sunt vândute ori ajung la gunoi.  

În Spania, potrivit unor statistici din 2017, se consumă 100,3 kilograme de carne animală. Este prima ţară din topul ţărilor care consumă şi produce cea mai mare cantitate de carne animală. 

Regatul din peninsula iberică, care s-a angajat să respecte Acordul Climatic de la Paris pentru reducerea emisiilor de carbon, are ca sarcină să reducă consumul de carne animală cu 76% până în 2030 şi cu 84% până în 2050. 

Tot din peninsula iberică se află şi a doua ţară consumatoare de carne, Portugalia, cu 94,1 kg şi are ca obiectiv să reducă consumul de carne cu 74% până în 2030 şi cu 83% până în 2050. 

Pe locul trei se află Polonia, cu 88,7 kg în medie şi are îndatorirea de a reduce cu 73% consumul de carne, urmată de Germania cu 87,8 kg şi apoi de Austria, cu 87,2 kg.Toate aceste ţări trebuie să reducă consumul de carne cu 82% până în 2050. 

Pe locul şase este Franţa, cu 83,0 kg. Principalul semnatar şi gazda Acordului Climatic din 2015 trebuie să reducă consumul de carne animală cu 81%. 

România, deşi este pe locul 25, trebuie să reducă cu 75% consumul de carne 

Consumul de carne animală în România este de 63,9 kg.

Ţare trebuie să reducă consumul cu 62% până în 2030 şi cu 75% până în 2050 

Media consumului de canre în 2017 în Uniunea Europeană era 82,6 kg. Trebuie redus cu 71% până în 2030 şi cu 81% până în 2050. 

Pe 13 februarie 2023 a fost publicat un articol pe Greeanpeace, în care 286 de organizaţii îl îndeamnă pe preşedintele Comisiei Europene să respecte calendarul legii „Sistem alimentar durabil”.

"286 de organizaţii au emis o scrisoare deschisă prin care îndeamnă preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să se asigure că propunerea Comisiei este prezentată până în septembrie 2023, aşa cum era planificat. Rezistenţa politică împotriva politicilor alimentare durabile ameninţă să deraieze procesul, dar oamenii, natura şi clima nu mai pot aştepta", transmite publicaţia organizaţiei non-guvernamentale de mediu. 

Studiu The Guardian:  Aproape 60% dintre emisiile de carbon cu efect de seră provin din producţia de carne animală 

Producţia de carne la nivel mondial provoacă de două ori mai mult poluarea producţiei de alimente pe bază de plante, a constatat un nou studiu major publicat în 2021, pe The Guardian. 

Întregul sistem de producţie alimentară, cum ar fi utilizarea maşinilor agricole, pulverizarea îngrăşămintelor şi transportul produselor, provoacă 17,3 miliarde de tone metrice de gaz cu efect de seră pe an, potrivit cercetării.

Această eliberare enormă de gaze care alimentează criza climatică reprezintă mai mult decât dublul emisiilor totale ale SUA şi reprezintă 35% din toate emisiile globale, au spus cercetătorii.

Cea mai mare parte a „carnii” în 2040 nu va proveni de la animale moarte, transmite un raport publicat de aceeaşi publicaţie în 2019.

Raportul prevede că 60% din carnea consumată în 2040 va fi fie crescută în cuve din celule stem în laboratoare, fie înlocuită cu produse pe bază de plante care au gust de carne.

Un oraş din Ţările de Jos face primul pas - interzice reclamele din 2024 

Un oraş olandez va deveni primul din lume care va interzice reclamele pentru carne animală din spaţiile publice, într-un efort de a reduce consumul şi emisiile de gaze cu efect de seră.

Haarlem, care se află la vest de Amsterdam şi are o populaţie de aproximativ 160.000 de locuitori, va adopta interdicţia din 2024, după ce carnea animală a fost adăugată pe o listă de produse care contribuie  la criza climatică.

Reclamele la carne animală nu vor mai fi permise în autobuzele, adăposturile şi ecranele din Haarlem din spaţiile publice, ceea ce a stârnit plângeri din partea sectorului cărnii că municipalitatea „merge prea departe în a spune oamenilor ce este mai bine pentru ei”, transmite The Guardian.

O petiţie din Scoţia militează pentru interzicerea totală a producţiei de carne animală până în 2030-2040 

În Scoţia, o ţară ce face parte din Regatul Unit ce nu mai face parte din Uniunea Europeană, dar s-a angajat să respecte în continuare Acordul Climatic de la Paris, a fost depusă o petiţie online.

Aceasta solicită parlamentului scoţian să îndemne guvernul scoţian să introducă treptat o interdicţie a producţiei de carne în Scoţia între 2030 şi 2040.

Un ministru german susţine taxarea cărnii animale pentru a o face mai puţin accesibilă. El crede că este sursa bolilor cardiovasculare şi a cancerului colorectal

După ce a fost interzis consumul de carne animală în cadrul evenimentelor organizate de Ministerul Mediului, în 2022, ministrul federal al Sănătăţii din Germania a cerut reducerea cu 80% a consumului de carne.

Într-un interviu acordat publicaţiei Der Spiegel, ministrul federal german al sănătăţii, prof. dr. Karl Lauterbach, a sugerat că ar trebui introduse iniţiative pentru a reduce drastic consumul de carne în ţară.

Lauterbach a spus că acest lucru ar fi esenţial pentru a îndeplini obiectivele de sustenabilitate, sugerând chiar taxarea cărnii pentru a fi mai  puţin accesibilă, iar produsele din carne alternativă ar trebui subvenţionate.

Dar, spre deosebire de mulţi politicieni, Lauterbach a făcut referire şi la problemele de sănătate şi bunăstare a animalelor asociate cu carnea.

Ministrul a subliniat că cei mai săraci germani din societate tind să mănânce cea mai ieftină carne, ceea ce duce la rate mari de boli cardiovasculare şi cancer intestinal. 

„Ce rost are cruzimea faţă de animale, astfel încât să mâncăm alimente nesănătoase şi să distrugem clima în tot acest proces?”, se întreabă Lauterbach.

El a adăugat: „Cred că o iniţiativă care solicită o dietă vegetariană şi vegană, care stabileşte stimulente, este ceea ce trebuie făcut. Ştiu că acest lucru este foarte controversat, dar o politică de succes necesită şi curaj.”

În Germania, o filială PETA militează ca bărbaţii consumatori de carne să aibă interdicţie la sex 

Opriţi bărbaţii care mănâncă carne să facă sex, deoarece consumul lor ucide planeta, a cerut grupul pentru drepturile animalelor Peta.

Filiala sa din Germania a cerut femeilor să înceapă o „grevă sexuală pentru a salva lumea” ca răspuns la „masculinitatea toxică” a bărbaţilor cărora le place să mănânce carne de vită, porc şi pasăre, şi a cerut o „taxă pe carne” uluitoare.

Daniel Cox, şeful echipei de campanii al Peta Germania, a declarat: „Îi cunoaştem cu toţii, părinţii din suburbii cu sticle de bere şi cleşti pentru grătar, care sfârâie cârnaţ pe grătarul lor de 700 de euro.

Faptul că „maeştrii de grătar” din Germania cred că trebuie să-şi demonstreze masculinitatea lor înşişi şi a semenilor lor prin consumul de carne nu este însă doar în detrimentul animalelor.

 Acum există dovezi ştiinţifice că masculinitatea toxică dăunează şi climei. Prin urmare, ar fi potrivită o taxă mare pe carne de 41% pentru bărbaţi.

O interzicere a sexului sau a procreării pentru toţi bărbaţii care mănâncă carne ar fi, de asemenea, intenţionată în acest context”.

UE recomandă carne artificială, carne vegetală sau chiar insecte în locul cărnii de porc sau de vită

 
European Environment Agency transmite că termenul de „carne artificială ” a apărut la începutul anilor 2000 şi se referea iniţial la alimentele produse din anumite plante care, după transformare, ar avea un gust foarte asemănător cu carnea tradiţională .

Primul val de „carne artificială” a fost produs din boabe de soia, grâu sau alte tipuri de leguminoase, cereale sau ciuperci.

În Europa, această tendinţă a fost în mare măsură popularizată odată cu creşterea vegetarianismului şi a veganismului (Hancox, 2018). Astăzi,  „carnea artificială” se referă tot mai mult la carnea produsă printr-un nou proces, fiind preparată din celulele stem ale cărnii reale, colectate de la animale vii .

Alte denumiri frecvent utilizate sunt „carne in vitro”, „carne de cultură”, „carne cultivată în laborator”, „carne sintetică” sau „carne curată”:

Carnea in vitro implică injectarea de ţesut muscular de la un animal într-o cultură celulară, permiţând celulelor să „crească” în afara corpului animalului (Lee, 2017). 

Celulele stem, selectate în funcţie de rata lor de reproducere, sunt introduse într-un ser în care încep să crească şi să se înmulţească.  

Astăzi, carnea artificială este în general percepută ca o alternativă ecologică la creşterea animalelor. Un studiu citat pe larg de Tuomisto şi de Mattos (2011) a fost deosebit de influent în apariţia acestui punct de vedere (Mattick şi colab., 2015).

Carnea de cultură implică un consum de energie cu aproximativ 7-45 % mai mic.

Cu toate acestea, aceste rezultate rămân supuse unei incertitudini uriaşe, deoarece ipotezele despre această tehnologie emergentă, procesele sale de producţie asociate şi efectele sistemice aferente sunt mai degrabă „scenarii plauzibile” decât proiecţii.

Mai multe companii produc carne cultivată în laborator. Susţinătorii cărnii cultivate în laborator evidenţiază trei probleme cheie în jurul agriculturii animale, aşa cum este ea, care trebuie rezolvate.

În primul rând, impactul asupra mediului este masiv, reprezentând aproximativ 14,5% din toate emisiile de carbon, potrivit Organizaţiei ONU pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO). Există, de asemenea, o presiune asupra resurselor necesare pentru a produce carne de vită.

De exemplu, este nevoie de aproximativ 25 kg de furaj uscat pentru un kilogram de carne de la o vacă, iar acelaşi kilogram necesită aproximativ 15.000 de litri de apă, potrivit Water Footprint Network.

Unele studii au sugerat că înlocuirea cărnii de animale crescute în mod tradiţional cu carne crescută în laborator ar putea duce la emisii de gaze cu efect de seră mai mici cu până la 96%.

Apoi mai este şi consideraţia etică. Aproximativ 80 de miliarde de animale sunt ucise anual, raportează Euronews.  

Veggl susţine că şi în marile lanţuri de restaurante fast-food de provenienţă americană se încearcă limitarea cărnii animale şi promovarea consumului de carne pe bază de plante.

Plantbasednews susţine că o iniţiativă care îşi propune să pună capăt utilizării animalelor de către oameni pentru hrană, modă şi divertisment, ia amploare în UE.  

Scopul final al mişcării, cunoscut sub numele de  The End of Slaughter Age (Sfârşitul Epocii Măcelăriei), este de a „aboli şi criminaliza toate formele de exploatare a animalelor”.

Primul său efort este o încercare de a bloca companiile de creştere a animalelor din UE să nu primească subvenţii guvernamentale. Şi, în schimb, trebuie stimulate sectoarele alternative de proteine. 

UE ne va obliga cu adevărat să mâncăm insecte fără să ştim?

Potrivit Euronews, greierii şi larvele ar putea ajunge în curând în supermarketul local. În ianuarie, Uniunea Europeană a aprobat vânzarea acestor insecte pentru consum  sub formă de pulbere şi alte forme uscate.

Este o veste bună pentru planetă, deoarece insectele bogate în proteine ​​necesită mult mai puţin pământ şi apă decât carnea animală pentru a produce.

„Consumul de insecte... contribuie pozitiv la mediu şi la sănătate şi mijloace de trai”, se arată într-un comunicat al Comisiei UE.

Creşterea insectelor este o alternativă cu emisii reduse de carbon decât producerea de carne.

Fermele de greieri, de exemplu, folosesc cu 75% mai puţin CO2 decât fermele de pui de găină. 

În Franţa, politicianul de dreapta Laurent Duplomb a criticat decizia UE spunând: „Nu putem lăsa francezii să mănânce insecte fără ştirea lor”.

Această îngrijorare provine din ideea greşită că UE nu va cere ca insectele să fie etichetate clar atunci când sunt amestecate cu alte ingrediente, cum ar fi făina.

Nu este cazul. Imprimarea fină necesită ca pudra de greieri să fie etichetată clar.

De asemenea, pe ambalaj trebuie să se menţioneze că „ingredientul poate provoca reacţii alergice la consumatorii cu alergii cunoscute la crustacee, moluşte şi la acarieni”.

Aprobarea nu este revoluţionară - UE a aprobat deja alte două insecte pentru consum uman în urmă cu câţiva ani.

Potrivit unui raport din 2020 al Organizaţiei Europene a Consumatorilor, doar 10% dintre europeni sunt dispuşi să schimbe carnea cu insecte.

Dar într-un alt sondaj realizat de YouGov în 2021, Franţa pare să fie ţara care este cea mai receptivă la idee.

25% dintre persoanele chestionate din Franţa au spus că sunt dispuşi să mănânce alimente care conţin pudră de insecte, urmată de Germania (24%), Danemarca (22%), Italia (17%) şi Polonia (18%)

Pentru mulţi europeni, gândul de a mânca creaturi care se zvârceşte sau se târăsc sub orice formă nu este tocmai atrăgător, transmite Deutsche Welle.

Dar insectele, deja o delicatesă în restaurantele de lux din întreaga lume, sunt o parte normală şi sănătoasă a dietelor din ţările din Mexic până în Thailanda.

De asemenea, dieta pe bază de insecte a captat atenţia oamenilor de ştiinţă şi a întreprinderilor care doresc să protejeze mediul înconjurător şi să hrănească populaţia în creştere a planetei.