Video Geoană: Băsescu, bun la diagnostic, slab în practică - I

Liderul PSD spune că actualul guvern nu este "la înălţimea imensei majorităţi şi a forţei politice pe care o reprezintă însumat PSD şi PDL" şi că există "într-un fel, o abandonare a independenţei de gândire economică".

Mircea Geoană îl vede pe Vasile Blaga ca pe un minstru "energic" şi un "exemplu pozitiv" şi cazul Monica Iacob Ridzi ca pe "primul test de imagine şi de credibilitate al acestui Guvern".

Textul integral al interviului acordat Agenţiei MEDIAFAX - partea I:

Reporter: S-au încheiat şase luni de la preluarea guvernării. Sunteţi mulţumit de prestaţia Guvernului, în condiţiile în care jumătate din Cabinet e format din miniştri PSD?

Mircea Geoană: Este un rezultat amestecat. Sunt şi lucruri care s-au făcut bine şi au fost încercări oneste de a contracara criza economică, sunt şi lucruri care s-au făcut mai puţin bine şi cred că, în general, în zona de politică economică lucrurile stau mai prost. Poate că nici nu este imputabil acestui Guvern faptul că criza s-a dezvoltat atât de rapid, atât de brutal, dar în mod cert acest nou Guvern a pierdut prea mult timp cu discuţii despre posturi, despre poziţii, despre algoritm şi cred că s-a pierdut timp politic preţios care ar fi trebuit să fie folosit în sensul unei bune guvernări şi a unui răspuns adecvat la criză.

Oricum, nu vreau să fie interpretat ca o critică la adresa Guvernului, e o constatare pe care o simte orice om de pe stradă, orice om de afaceri, orice salariat din România. Politica economică a acestui moment este o politică care nu ne pune la adăpost de efecte şi mai grave ale crizei. Cred că o regândire rapidă a politicii economice a Guvernului trebuie să fie făcută.

Rep.: Să încercăm un calificativ: sunteţi mulţumit, mai puţin mulţumit, parţial mulţumit?

M.G.: Sunt mulţumit de încercarea de a asigura un echilibru politic şi faptul că această mare majoritate funcţionează, chiar cu scârţâituri, chiar cu unele dificultăţi, este un lucru bun. Deci, cred că existenţa acestei mari majorităţi este totuşi un stabilizator anti-criză în sine. Unde sunt mai puţin mulţumit? De o anumită lipsă de coerenţă şi o percepţie de lipsă de viziune strategică, nu numai cu privire la momentul actual al crizei, cât uneori senzaţia că nu există o viziune pe termen mediu şi că se sacrifică termenul mediu pentru termenul foarte scurt.

Rep.: Aţi avut o discuţie pe acest subiect în coaliţie?

M.G.: Este un subiect pe care îl abordez de fiecare dată în şedinţele coaliţiei, încercând să încurajez pe cei care până la urmă sunt în Guvern să vină cu o viziune puţin mai coerentă şi puţin mai îndrăzneaţă. Suntem acum într-o logică pe care eu am mai trăit-o în urmă cu zece ani de zile, când am avut acordul cu FMI, şi într-un fel am senzaţia că suntem pe un fel de pilot automat, adus încă o dată din străinătate, şi că există într-un fel o abandonare a independenţei de gândire economică şi acest lucru este regretabil. El poate fi încă corectat şi este ceea ce încercăm să facem şi noi.

Rep.: Puteţi să daţi în acest moment o notă miniştrilor PSD şi, în paralel, o notă miniştrilor PDL?

MG: Nu vreau să fac un exerciţiu de concurs de frumuseţe. Sunt miniştri PDL care s-au mişcat bine. Pot să dau exemplul domnului Vasile Blaga, care este un ministru energic şi care, inclusiv pe fonduri europene, pe câteva proiecte guvernamentale interesante, s-a mişcat bine. Deci este un exemplu pozitiv.

Sunt şi miniştri de la noi care ar fi putut să facă lucrurile mai bine decât le-au făcut până acum.

Dar nu cred că este util din punct de vedere politic să mă apuc dau note ca la "Dansez pentru tine" pentru acest Guvern. Percepţia generală, însă, este că acest Guvern nu este la înălţimea imensei majorităţi şi a forţei politice pe care o reprezintă, însumat, PSD şi PDL. Şi acest sentiment este un sentiment împărtăşit de majoritatea românilor. Aici este multă treabă de făcut şi sper ca primul-ministru şi ansamblul Guvernului să corecteze această percepţie.

Rep.: Doamna ministru Ridzi ar merita o notă pentru prestaţia dânsei de până acum?

M.G.: Este, până la urmă, primul test al acestui Guvern. Şi nu e vorba că este un ministru PDL sau PSD. Este primul test de imagine şi de credibilitate al acestui Guvern. Şi eu sper ca acest subiect să fie închis cât mai rapid, pentru că nu face bine percepţiei generale a Guvernului. Până la urmă este decizia primului-ministru şi a celor de la PDL ce fac cu un ministru din tabăra lor, dar eu cred că trenarea acestei discuţii este defavorabilă pentru imaginea generală a Guvernului. Eu aş recomanda o încheiere rapidă a acestui subiect.

Rep.: Dacă DNA începe urmărirea penală împotriva ministrului Nemirschi, consideraţi normală suspendarea lui din funcţie de către preşedintele Traian Băsescu?

M.G.: Avem o lege în această ţară. Singura întrebare pe care o am este dacă nu cumva acest gen de activări de teme de atac împotriva unor miniştri este o chestiune reală sau oarecum dirijată. Dar în mod cert - orice ministru din orice Guvern dintr-o ţară democratică - atunci când apare o problemă reală şi serioasă de Justiţie trebuie luate măsuri politice. Sunt convins că domnul Nemirschi nu este în această situaţie. M-am uitat puţin pe situaţia pe care ne-a prezentat-o. Este clar că este în cel mai grav caz o omisiune. Nu cred că poate fi făcut un proces de intenţie.

Rep.: Voiam să revin la cazul doamnei Ridzi. Vicepreşedintele PDL, Cezar Preda, spunea că PDL nu ar trebui să manifeste "solidaritate ţigănească" faţă de doamna ministru, aşa cum PSD a manifestat în cazul Bivolaru.

M.G.: Există un singur fel de solidaritate, care nu este etnică sau rasială. Eşti solidar sau nu eşti solidar. E decizia celor de la PDL dacă sunt solidari cu o colegă de-a domniilor-lor. Întotdeauna, într-o organizaţie politică, există un instinct de trib. Încerci să te aduni în jurul unui coleg care are o dificultate. Este un instinct natural, în orice comunitate umană. Dar cred că acest tip de încercări de a crea dintr-o problemă a unui ministru PDL o paralelă cu o problemă de acum zece ani în cazul PSD este o încercare stângace a domnului Preda de a devia subiectul de la adevărata cauză. Întrebarea e ce a făcut doamna Ridzi şi dacă banii publici au fost deturnaţi sau nu. Dacă au fost deturnaţi, doamna ministru trebuie să plătească preţul politic al unei astfel de decizii.

Rep.: În cazul în care nu se întâmplă ceva forţat, excludeţi vreo remaniere a miniştrilor PSD până la prezidenţiale?

M.G.: Nimic nu este de exclus în România. Este în mod evident o criză dură pe care o traversăm. Şi întotdeauna, când există o criză şi o presiune foarte mare, există posibilitatea unor supape de siguranţă, pentru a lăsa puţin din tensiune să se ducă. Dar până în acest moment nu avem motive dramatice de insatisfacţie faţă de activitatea miniştrilor noştri.

Rep.: În ultimul timp s-a bătut monedă pe ieşirea PSD de la guvernare – acum, ca reacţie la nemulţumirile faţă de relaţia cu PDL, sau înainte de prezidenţiale, ca o necesitate strategică privind poziţionarea dumneavoastră faţă de Traian Băsescu. Vroiam să lămurim acest lucru, să nu mai existe o zonă de ambiguitate.

M.G.: Nici una, nici cealaltă. Cred că ar fi frivol din partea noastră, şi din partea mea, care am pledat pentru intrarea partidului pe care îl conduc la guvernare, în interes naţional şi în interes general, să fac un gest invers pe un criteriu care până la urmă nu este relevant pentru cetăţean. Singurul lucru care poate determina o decizie de acest gen din partea noastră ar fi incapacitatea de realizare a programului politic la care ne-am angajat. Deci singurul lucru care ar putea să determine o ruptură a acestui parteneriat ar fi nerespectarea fondului acestui parteneriat. Nu o ceartă pe o funcţie sau pe alta. Este important, dar nu este decisiv.

Rep.: Ce înseamnă nerespectare? Dumneavoastră sunteţi la guvernare, de ce aţi vorbi despre nerespectare? De ce să nu respectaţi ceea ce aţi promis

M.G.: Nu. Eu vorbesc de faptul că există în această perioadă foarte dificilă nevoia unei ajustări, de politică economică, în principal. Eu sunt în favoarea unei noi priviri, la nivelul coaliţiei, şi poate într-o dezbatere în societate, ceva mai largă, şi în clasa politică, şi în clasa profesioniştilor din România, pentru că este clar că în acest moment, pe actuala politică economică, pro-ciclică, aceasta agravează criza.

Iar teama mea cea mai mare este că vom sufoca sectorul privat şi atunci când, poate peste un trimestru, două, trei sau cinci, şi economia mondială, şi economia românească s-ar putea relansa, nu o să avem cu cine. Iar costul de a resuscita o economie muribundă este gigantic.

Cred că în acest moment principala preocupare a acestui Guvern – şi aceasta este şi condiţia pe care noi o punem, şi o punem explicit - este de a încerca să salvăm sectorul privat, de a încerca să salvăm IMM-urile, să încercăm să salvăm întreprinderile de talie medie, să încercăm să salvăm cât mai mult din activitatea economică din România.

Rep.: Dar cui puneţi această condiţie?

M.G.: În primul rând coaliţiei.

Rep.: Mai explicit, PDL-ului?

M.G.: Partenerului de guvernare. Deci. este evident pentru mine şi vom încerca să facem zilele următoare o discuţie raţională şi nu un pretext de ceartă - nu caut un pretext de ceartă, caut o soluţie la o situaţie care se agravează. Am spus-o şi cu altă ocazie: a sta impasibil acum, spunând că avem un acord cu FMI şi Comisia Europeană, asta este cea ce am decis şi să nu schimbăm ceva din politica economică, mi se pare o profundă eroare.

În acest moment trebuie să încercăm să acomodăm două obiective. Unul, pe termen foarte scurt - cum facem să nu moară sectorul privat în România. Pentru că dacă acest lucur se întâmplă, avem o problemă mai gravă decât orice altă problemă în ultimii 20 de ani de zile. Asta ar însemna dispariţia clasei mijlocii, ar însemna dispariţia unei clase de întreprinzători, ar însemna până la urmă lipsă de bani pentru social şi pentru buna desfăşurare a economiei. Este o primă condiţie. Nu se pot face miracole, dar se poate încerca să facem diferit.

În al doilea rând – ceea ce insist foarte mult - este să nu sacrificăm obiectivele pe termen mediu care ţin până la urmă de pregătirea României în momentul relansării - vorbesc aici de proiecte pe termen mai lung legate de educaţie, legate de irigaţii în agricultură, de modernizarea sectorului energetic. Deci chiar dacă sunt chestiuni care nu sunt de termen foarte scurt şi poate că par obiective mai puţin importante azi, aş vrea să nu pierdem din atenţie faptul că această criză va fi depăşită şi este foarte important să punem de pe acum fundaţiile prospertăţii regăsite a României .

Rep.: Vorbeaţi despre salvarea sectorului privat. Au apărut în acest moment voci în PSD care consideră că întroducerea impozitului forfetar a fost cea mai proastă acţiune întrepinsă de Guvern. Sunteţi de acord?

M.G.: Orice creştere de taxe în perioadă de criză este o eroare. Orice modificare a taxelor principale din România în acest moment, chiar dacă eşti partizanul sau nu eşti partizanul cotei unice, de exemplu, este o eroare. Deci, în acest moment, nu trebuie să umblăm la fiscalitate.

Unde a fost o decizie neinspirată a Guvernului şi cred că, în principal, de la Ministerul de Finanţe, a fost că atunci când FMI a venit şi a negociat cu România, s-a decis o creştere a veniturilor la buget de 0,25% din PIB - 0,85 fiind reducere din cheltuielile guvernalentale - şi atunci se putea alege pentru orice alt tip de creştere de venituri, ceea ce înseamnă o mică creştere de fiscalitate. Ceea ce FMI a insistat să o aibă. Cred că alegerea acestui impozit a fost o greşeală. Cred că se putea umbla poate la alte impozite mai mărunte şi care să afecteze mai puţin în mod direct firmele, în principal, cele mici.

Rep.: Aveţi de gând să pledaţi în coaliţie pentru eliminarea impozitului forfetar?

M.G.: Eu cred că ar trebui să mergem pentru ridicarea plafonului de la care se percepe o astfel de impozitare şi să lăsăm firmele mici şi foarte mici să respire. Cred că în acest moment impactul real în economie este sever în urma acestui impozit.

Cred că trebuie să avem curajul să mergem şi la FMI să discutăm: uitaţi ce se întâmplă în economia reală, uitaţi că prognozele economice arată o creştere economică negativă mai pronunţată în partea a doua a anului.

Şi eu cred că ceea ce în mod elegant numesc specialiştii - o recalibrare a acordului cu FMI şi Comisia Europeană - se impune. Şi acest lucru se va întâmpla, pentru că este clar, în acest moment, că nu vom putea să ne încadrăm în limitele de deficit bugetar prognozate la începutul anului şi probabil că şi prognozele economice vor fi şi mai negative - dacă există un termen de comparaţie la negativ. Vor fi defavorabile în continuare.

Deci, vom fi, probabil, după ce trecem primul test cu FMI, în situaţia să discutăm despre o recalibrare a acestui împrumut. Şi aici pledez pentru îndrăzneală şi pentru realism în dialogul cu aceste instituţii. Nu cred că cineva vrea răul României. Cred că în acest moment trebuie să schimbăm puţin compasul pentru că presiunea pe sectorul privat este imensă.

Uitaţi-vă şi bâlbâiala aceasta inacceptabilă apropo de capitalizarea CEC. A fost prima măsură anticriză pe care a propus-o acest Guvern. Şi nu că este – au fost discuţii despre CEC, algoritm politic, nu mă interesează până la urmă unde ...Este singura bancă românească, în afară de Eximbank, care este o bancă specializată, nu e ste o bancă generalistă, cum este CEC.

Şi avem situaţii penibile în care preşedintele României susţine că nu dau birocraţii, tehnocraţii de la Bruxelles, şi de fapt birocraţii de la Ministerul Finanţelor uită probabil să ceară acest lucru de la Comisia Europeană? Şi iată că după şapte luni de zile CEC nu s-a capitalizat. Aceste lucruri nu sunt acceptabile într-o situaţie atât de dificilă.