Guvernul vine marţi în faţa Parlamentului pentru angajarea răspunderii pe programul de acţiuni. PREVEDERILE programului

Guvernul a trimis Parlamentului, săptămâna trecută, programul pe care îşi va asuma răspunderea.

Premierul Victor Ponta a declarat, joi, că Guvernul îşi va asuma răspunderea pe un program de priorităţi pentru perioada următoare, document care nu reprezintă programul de guvernare din decembrie 2012, dar e inspirat aproape integral din acesta.

"Noul Guvern, în baza articolului 114 din Constituţia României, îşi va angaja răspunderea pentru un program, nu program de guvernare, ci un program. Aşa spune Constituţia, aşa facem! Este un program care va cuprinde principalele acţiuni şi principalele direcţii de acţiune ale Guvernului în perioada următoare. Evident că nu l-am inventat peste noapte, ci este inspirat aproape în totalitate din programul de guvernare aprobat în 2012, dar sunt lucruri care s-au realizat deja şi nu are rost să ni le mai propunem încă o dată şi sunt şi lucruri noi care au apărut într-un an şi jumătate şi, evident că acestea trebuie să fie asumate de Guvern şi aprobate de către Parlament", a declarat atunci Ponta.

Unele dintre prevederile cuprinse în program vizează lărgirea bazei de impozitare, o cotă redusă de TVA la produsele agroalimentare de bază cu condiţia asigurării spaţiului fiscal necesar, revenirea la TVA de 19% şi reducerea CAS cu 5 puncte la angajator în măsura în care cadrul fiscal-bugetar va permite.

De asemenea, se stipulează că Guvernul va promova dezvoltarea unui sistem de pensii durabil, bazat pe conturi individuale de economisire, care să preia, ca pondere, un procent tot mai mare din venitul de înlocuire şi din venitul total al asigurărilor sociale ale asiguratului.

Limita maximă până la care ar urma să crească, în etape, până în 2016 salariul minim este în programul noului Guvern mai mică decât limita superioară asumată de Guvernul USL în decembrie 2012, fiind calculată acum la 1.100 lei, faţă de ţinta de 1.200 lei fixată atunci pentru acelaşi interval.

Programul adoptat de Guvern mai prevede, între altele, aplicarea noilor Coduri, aplicarea corectă şi completă a legislaţiei europene, adoptarea noului Cod al insolvenţei, a programului pentru stoparea criminalităţii, construirea de noi penitrenciare, implementarea conceptului de "Cartier pentru justiţie".

Totodată, Guvernul îşi propune, în programul aprobat, la capitolulul "Minorităţi", crearea cadrului legal privind utilizarea limbii materne în structurile deconcentrate ale statului.

"Guvernul României se va implica pentru asigurarea dreptului de a-şi păstra şi dezvolta liber exprimarea identităţii etnice pentru toţi cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale, astfel încât să se poată manifesta pe deplin în viaţa publică, în administraţie şi justiţie, în sfera culturii, limbii, religiei, educaţiei, vieţii publice, în conformitate cu Constituţia României, cu angajamentele României în procesul de integrare în Uniunea Europeană, precum şi cu documentele europene şi internaţionale în materie. Vor fi stimulate efortul comun şi dialogul cu minorităţile naţionale în vederea îmbunătăţirii actului decizional şi afirmării identităţii etnice", se arată în comument.

Guvernul precizează că principiul de bază în relaţiile interetnice trebuie să fie egalitatea deplină de drepturi şi şanse de afirmare a identităţii. "Politica faţă de minorităţi vizează păstrarea, afirmarea şi dezvoltarea identităţii etnice, culturale, religioase şi lingvistice prin politici afirmative; combaterea discriminării şi promovarea toleranţei; promovarea valorilor diversităţii culturale; încurajarea dialogului interetnic; eliminarea oricărei forme de extremism, şovinism, antisemitism; îmbunătăţirea situaţiei romilor şi continuarea politicilor de reducere a decalajelor dintre populaţia romă şi societate în ansamblu", se arată în program.

La capitolul "Dezvoltare şi Administraţie" din Programul pentru care Guvernul urmează să-şi asume răspunderea în Parlament se stipulează că vor fi "măsuri pentru promovarea identităţii colectivităţilor locale prin stabilirea cadrului legal cu privire la posibilitatea autorităţilor locale de a arbora numai pe instituţiile proprii, şi numai împreună cu drapelul României şi drapelul Uniunii Europene, a steagurilor unităţilor administrative-teritoriale pe care acestea le reprezintă".

O altă prevedere nou introdusă stabileşte că vor fi măsuri şi pentru promovarea imaginii colectivităţilor locale prin sprijinirea şi susţinerea campaniilor de creare a brandurilor locale pentru produse tradiţionale, resurse naturale, turistice, culturale, istorice, de interes deosebit.

Conform Constituţiei, Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.

Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost adoptată, în şedinţă comună, prin votul majorităţii senatorilor şi deputaţilor.

Dacă Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.

O moţiune de cenzură este iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor.

PDL a decis luni să iniţieze strângerea de semnături inclusiv de la PNL şi PMP pentru depunerea unei moţiuni de cenzură împotriva Guvernului Ponta III, după cum a anunţat prim-vicepreşedintele PDL Cătălin Predoiu. "Liderii de grup (ai PDL - n.r.) sunt autorizaţi să meargă şi să strângă semnături inclusiv la PNL, inclusiv la PMP, lista cu semnături este deschisă oricărui membru al Parlamentului care înţelege că Guvernul Ponta III e ca o matrioshka", a arătat el.

Liberalii au anunţat că urmează să discute în şedinţa Biroului Politic Naţional al partidului de marţi despre posibilitatea iniţierii unei moţiuni de cenzură împotriva Guvernului Ponta III.