INTERVIU | Fost şef al armatei, generalul Ştefan Dănilă: Pentru poliţia aeriană avem nevoie de un buget dublu faţă de cel actual din care excludem partea de achiziţie a avioanelor F-16

PRINCIPALELE IDEI:

• Aveam nevoie de o apărare antieriana care trebuie revigorată, pentru că primele lovituri într-o posibilă confruntare vin din aer.
• Una din problemele pe care le-am sesizat la instalarea bazei americane de la Deveselu este apărarea antiaeriană, pe care România nu şi-a asumat-o 
• Sper ca o dată cu achiziţionarea rachetelor Patriot, SUA să facă pasul solicitat de statul român, de a instala un sistem de rachete Patriot la Deveselu
• Este nevoie de un plan pentru refacerea capacităţilor operaţionale pentru armata română. Veneam după un buget foarte mic, un buget de supravieţuire. Era un buget pentru a avea o aparentă armată.
• Este o preocupare majoră, de a avea tehnică funcţională. De a putea opera.
• Când am preluat mandatul, eram în criză. Nu puteam să credem că îşi pemite statul să aloce mai mulţi bani.
• Am constatat ce ne-am dori pentru a răspunde misiunilor la care luăm parte. Avem nevoie de detaşamente pregătite care să răspundă exigenţelor de pregătire şi evaluare a NATO şi am luat măsuri. S-a aprobat planul de a reface capacităţile operaţionale.
• De ce avem nevoie de 32 de avioane F-16?
  Dacă avem 12 avioane nu putem să facem poliţia aeriană nici măcar pe o bază aeriană. Dacă MIG-21 se va opri de la zbor din toate locaţiile şi vom avea doar cele 12 avioane F-16 există riscul să nu putem face poliţie aeriană nici măcar într-o locaţie. Noi suntem obligaţi să facem poliţie aeriană în două locaţii. Aceasta nu neapărat din punct de vedere aerian. Poliţia aeriană are rolul de a intercepta avioanele în pericol şi de a le asista la aterizare în condiţii bune. În primul rând aceasta este misiunea poliţiei aeriene pe timp de pace. Este o misiune dificilă, e nevoie de oameni pregătiţi şi de sisteme performante .
  12 avioane nu sunt suficiente, se poate demonsta uşor. Avem nevoie de cel puţin 16 avioane pe o bază pentru a putea face poliţie aeriană, şi de cel puţin 16 piloţi. Putem deduce că doar pentru a face poliţie aeriană avem nevoie de 32 de avioane şi 40 de piloţi pregătiţi. Pentru toate astea avem nevoie de un buget aproximativ dublu faţă de cel actual al forţelor aeriene din care excludem partea de achiziţie.
• Ţuţuianu a fost o victimă a modului de a lua deciziile din momentul de faţă. În general se cere demisia de presa, de opinia publică, imediat după ce s-a comis o eroare. Nu este cea mai bună variantă. Trebuie să avem posibilitatea de a corecta deciziile greşite. Ar trebui să fie foarte clar cine ia ultima decizie.
• Ce pot să spun despre proiectele de achiziţie pentru armată, aceste achiziţii se fac pe un program. Ideea de a fructifica sau de a materializa unele parteneriate care există pe hârtie prin achiziţie de armament este un proiect pe care l-am prezentat înainte.
• Că se discută nu e un lucru rău. Lipseşte însă o analiză strategică a apărării. De când am intrat în NATO, nu am făcut niciodată o analiză strategică. Vor fi oameni care mă vor contrazice, dar o analiză strategică bună înseamnă oameni politici, oamneni de afaceri, consultanţă şi experţi din NATO.
• De ce 2% pentru NATO. Este bine că am decis să facem acest pas, dar politicienii au acceptat prea uşor. Ce înseamnă?  În ce se va concretiza, vom avea o armată mai puternică, mai multe structuri, sau vom avea o tehnică de vârf. Nu este normal să cheltuim prost banii statului, pentru că avem nevoie de bani în sănătate sau educaţie.

• Despre importanţa României în NATO şi în UE
• La fel cum e important fiecare stat. Este importantă prezenţa noastră acolo, pentru că este importantă şi pentru noi. De exemplu, Estonia alocă 2% din PIB pentru NATO şi şi-a mai asumat să aibă un batalion pregătit. Acum s-a aşezat altfel la masă şi discută de la egal la egal.
• Şi-au îndeplinit obligaţiile pentru Alianţă. Şi noi suntem importanţi pentru NATO. Orice contribuţie înseamnă şi un angajament al statului. Statul român nu doar că agrează o operaţie, ci este implicată. De asemenea, contează şi calitatea, nu cantitatea. Contează selecţia militarilor şi pregătirea.
• România este importantă pentru UE prin piaţa de desfacere, resurse şi are nevoie şi de armata noastră. Suntem la frontieră şi este important. Şi UE nu este impasibilă la experienţele României.
• Un om politic pe care l-am admirat dar cu care nu am avut ocazia să lucrez a fost Ioan Mircea Paşcu. Sau Adrian Năstase. Sau Mihnea Motoc, un foatre bun diplomat.

Ce se mai întâmplă cu armata României, cât de importanţi suntem în NATO şi cine are ultimul cuvânt în dotarea armatei, sunt câteva dintre temele care au fost discutate cu fostul şef al Statului Major al Armatei, generalul Ştefan Dănilă, în studioul MEDIAFAX Live.

Emisiunea MEDIAFAX Live a fost în direct, joi, de la ora 11.00, pe site-ul www.mediafax.ro şi pe pagina de facebook Mediafax.

Citeşte şi: Preşedintele Parlamentului Moldovei: Mi-am cerut scuze pentru declaraţiile lui Igor Dodon contra României

Citeşte şi: Dragnea, despre sesizarea DNA către CSM care-l vizează pe Toader: Oricine poate spune orice, el nu

Citeşte şi: Korodi Attila: UDMR cere doar ca Legea administraţiei locale să respecte obligaţiile internaţionale