Iohannis speră că discuţiile din viitoarea misiune a FMI vor reflecta progrese mai semnificative

Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, în cadrul întrevederii cu delegaţia FMI, a Comisiei Europene şi a Băncii Mondiale, preşedintele Klaus Iohannis ”şi-a exprimat speranţa că, în contextul viitoarei misiuni a delegaţiei, discuţiile dintre autorităţile române şi instituţiile financiare internaţionale vor reflecta progrese mai semnificative, care să se concretizeze în încheierea cu succes a Acordului”.

De asemenea, preşedintele României fost informat de către reprezentanţii instituţiilor financiare internaţionale cu privire la stadiul Acordului cu România şi la concluziile actualei misiuni comune a celor trei instituţii internaţionale.

”Au fost prezentate principalele măsuri privind reformele structurale care au făcut obiectul evaluărilor şi negocierilor cu Guvernul, atât cele asupra cărora s-a ajuns la un acord, cât şi cele asupra cărora urmează să se decidă în lunile următoare”, se menţionează în comunicatul Preşedinţiei.

Guvernul nu a ajuns la un acord cu FMI şi CE în actuala misiune de evaluare, cele două instituţii cerând creşterea abruptă a preţului la gaze pentru populaţie şi CET-uri din aprilie şi restructurarea masivă a companiilor energetice Hunedoara şi Oltenia, a anunţat, luni, premierul Victor Ponta după o ultimă rundă de discuţii cu board-ul FMI.

Premierul a precizat că, în aceste condiţii, nu va fi semnată o scrisoare de intenţie şi că discuţiile pe aceste două puncte de divergenţă, anunţate anterior de MEDIAFAX, vor continua în aprilie, acordul rămânând însă în vigoare.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) au cerut ca liberalizarea preţului la gaze să fie aplicată din luna aprilie pentru populaţie şi centrale de energie termică (CET-uri), cu o creştere a preţului la gaze catalogată drept "abruptă" de către şeful Guvernului, de la 53,3 lei MWh la 62 lei MWh.

Executivul a respins această solicitare, considerând-o nesustenabilă, cu argumentul că populaţia şi CET-urile nu pot suporta o astfel de creştere din aprilie, iar astfel s-ar acumula noi datorii.

"Liberalizarea înseamnă creşterea preţului la gaze, ca să vorbim pe înţelesul tuturor. Până în aprilie, vom veni cu o propunere de calendar sustenabil, realist, care să ţină cont de ce este cu adevărat, nu de calcule pe hârtie care sunt mecanice şi de multe ori în realitate produc efecte negative", a spus Ponta.

Conform calendarului convenit anterior cu FMI şi Comisia Europeană, preţul gazelor pentru consumatorii casnici ar fi trebuit să crească de la 53,3 lei MW/h, în iulie 2014, la 54,6 lei în octombrie 2014, la 56,1 lei în ianuarie 2015, la 58,9 lei în aprilie 2015 şi la 62 lei în iulie 2015.

Creşterea preţului a fost însă amânată de Guvern, care doreşte prelungirea calendarului de eliminare a preţurilor reglementate cu trei ani, până la 30 iunie 2021.

În privinţa companiilor energetice Hunedoara şi Oltenia, Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Comisia Europeană au cerut restructurarea "masivă şi radicală" a acestora, Guvernul fiind însă de părere că o astfel de restructurare nu ar salva industria producătoare de energie pe bază de cărbune şi locurile de muncă, ci, dimpotrivă, ar diminua semnificativ importanţa acestui sector în câţiva ani în România, conducând-l spre "panta de închidere".

"Sper să ne înţelegem, dar în interesul României. Suntem de acord cu măsuri de eficientizare, dar nu vom accepta măsuri să ducă la dispariţia acestui acest sector esenţial pentru siguranţa noastră energetică şi dezvoltarea economico-socială unor regiuni, Hunedoara, Gorjul în special, dar şi tot ce ţine adiacent", a afirmat Ponta.