VIDEO | Iohannis, la Bruxelles: Discuţiile pe justiţie nu ajută dosarul Schengen. Dacă vor strica sau nu, rămâne de văzut/ Preşedintele CE, Juncker: Statul de drept a făcut progrese. Dacă legile rămân aşa, discuţiile pe MCV se schimbă

Preşedintele Klaus Iohannis a avut o întâlnire în data de 31 ianuarie cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker şi cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, una dintre teme fiind modificările aduse legilor Justiţiei, a anunţat Administraţia Prezidenţială.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, la Bruxelles, că discuţiile pe tema justiţiei nu ajută România în dosarul Schengen, adăugând că acestea trebuie bine făcute pentru români şi nu pentru altcineva.

„În dosarul Schengen, Comisia are o opinie, dar decizia se ia în cadrul întâlnirii miniştrilor de Interne şi Justiţie, unde statele membre, evident, au un cuvânt greu de spus. Aceste discuţii pe justiţie, cert nu ajută dosarul Schengen. Dacă vor strica sau nu, rămâne de văzut, părerea mea este să ne ocupăm de legile justiţiei, să le facem bune, în primul rând pentru români bune, nu pentru altcineva şi atunci putem să continuăm, probabil cu oarece success, şi discuţiile Schengen”, a declarat Iohannis.

În ceea ce priveşte MCV, şeful statului a precizat că, dacă legislaţia în domeniul justiţiei va funcţiona, atunci lucrurile se vor rezolva.

„MCV-ul ţine de Comisia Europeană şi ţine, evident, şi de felul în care preşedintele Juncker vede lucrurile şi aici cred că putem să fim optimişti. Repet ce am spus şi înainte: depinde în mare măsură de noi, dacă avem suficientă înţelepciune să avem o legislaţie pe justiţie care este şi modernizată, şi rezonabilă, şi poate fi acceptată şi în varianta cea mai bună şi funcţionează bine, atunci lucrurile vor fi uşor de rezolvat pe MCV. Oricum, formatul de negociere este dat institutional de MCV pe aceste teme şi, de partea noastră, negociază Guvernul”, a adăugat Iohannis.

Acesta a adăugat că a avut o întlnire cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, în care a discutat despre pregătirea Consiliului informal din 23 februarie şi despre viitorul Uniunii Europene.

„Am avut o întâlnire, acum, cu preşedintele Donald Tusk. Am avut o discuţie foarte bună care s-a axat pe două paliere: prima parte a discuţiei a fost puţin în pregătirea Consiliului informal din 23 februarie, când vrem să începem primele tatonări pe exerciţiul financiar multianul post 2020 şi aici mi-a prezentat câteva abordări pe care le-am găsit bune, dar fiind încă în pregătiri, nu voi intra în detalii. A doua parte s-a referit la chestiuni care ţin mai degrabă de viitorul Uniunii, mai exact alegerile care vor avea loc în 2019 şi aici au fost câteva teme puţin mai concrete. Bunăoară, se pune problema dacă este bine sau nu este bine să se meargă mai departe cu acel model, adică fiecare familie politică să aibă un candidat de vârf care este promovat şi care merge în speranţa să fie, până la urmă, luat în considerare pentru conducerea Comisiei. Este un model care a fost încercat, care a dat rezultate şi părerea mea este că e bine să se continue pe acest model. Încă o chestiune foarte concretă a fost, ştiţi că după ce marea Britanie părăseşte Uniunea, rămân câteva locuri în Parlamentul European în discuţie. În Parlamentul European s-a elaborat o propunere care, de exemplu, pentru România înseamnă un loc în plus, o propunere care după părerea mea este un compromis bun şi eu aş fi de acord să mergem mai departe cu această propunere”, a mai spus şeful statului.

Cele mai importante declaraţii:

Klaus Iohannis:

- Am avut discuţii multe, foarte bune, o mare parte s-au centrat pe preluarea preşedinţiei Consiliului UE. Am discutat mult şi despre viitorul Uniunii şi despre crize.

-Am discutat despre România şi a exitat un interes proporţional cu evenimentele de acasă, inclusiv pe tema Justiţiei, într-o notă pozitivă, constructivă şi mi-au făcut plăcere

-Personal sunt hotărât şi convins că voi reuşi ca aceste discuţii să se termine cu legi care vor fi în varianta cea mai bună, îmbunătăţite, care pot fi folosite, practic. Cel mai important obiectiv- independenţa justiţiei româneşti. Este intangibilă. O chestiune pentru care mă voi implica cu tot ce pot să facă un preşedinte pentru a păstra lucrurile aşa.

-România este o ţară pro-europeană. Aşa va rămâne

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, la Bruxelles, că România este o ţară pro-europeană şi că aşa va rămâne, adăugând că în timpul Preşedinţiei Consiliului Uniunii, ţara noastră va contribui la construcţia unui viitor foarte bun pentru UE.

„Am discutat însă şi mult despre viitorul Uniunii, despre crizele pe care trebuie să le abordăm cu multă hotărâre şi, sperăm noi, cu rezultate foarte bune. Referitor la Preşedinţia Consiliului Uniunii, am subliniat chiar din introducere că România este o ţară pro-europeană. Aşa va rămâne. Este o ţară deplin angajată în procesul de consolidare al Uniunii şi, prin Summitul pe care îl vom organiza în timpul Preşedinţiei noastre, vom contribui, cred eu, într-o măsură foarte bună la construcţia unui viitor foarte bun pentru Uniune”,a declarat Iohannis, la conferinţa comună cu Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene.

Şeful statului a subliniat cele patru dimensiuni importante care vor sta la baza elaborării Programului României pentru Preşedinţie: asigurarea unei creşteri durabile şi echitabile pentru toate statele membre, prin inovare, digitalizare şi creşterea gradului de convergenţă şi a conectivităţii; menţinerea unei Europe sigure pentru cetăţenii săi; consolidarea rolului global al Uniunii Europene şi promovarea valorilor comune europene.

„Viziunea noastră, a României, este una puternic pro-europeană, şi avem, noi, România, ca obiectiv strategic o integrare mai profundă în Uniunea. Vrem ca acest lucru să transpară şi prin felul în care vom organiza Preşedinţia. Noi suntem pentru o integrare mai profundă. În pregătirea Consiliului, avem foarte multe probleme de rezolvat şi, în acest loc, ţin neapărat să salut şi să mulţumesc Preşedintelui Juncker pentru disponibilitatea exprimată deja acum ceva timp de a veni în sprijinul României, fie prin discuţii la nivel de conducere, fie prin discuţii la nivel tehnic. Eu cred că vom avea nevoie de toate aceste lucruri”, a mai spus Iohannis.

Şeful statului a adăugat că Brexit, negocierile pe Cadrul Financiar Multianual post-2020 şi viitorul Uniunii Europene vor fi „dosare scandente” în timpul Preşedinţiei României la Consiliul UE.

„Despre toate aceste lucruri am vorbit astăzi în Consiliul Comisarilor. Am primit încurajări, am primit idei foarte bune, am primit întrebări foarte bune - recunosc că niciuna încuietoare – şi sunt foarte optimist în ce priveşte colaborarea noastră în pregătirea Preşedinţiei Consiliului Uniunii”, a conchis Klaus Iohannis.

Jean Claude Juncker: În cazul Articolului 7, problema legilor justiţiei o să îşi găsească o soluţie în România

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat, la conferinţa de presă comună cu preşedintele Klaus Iohannis, că, în cazul Articolului 7 al Tratatului UE, problema legilor justiţiei din România îşi va găsi o soluţie în ţară, nu la Bruxelles.

Întrebat care este situaţia cu Articolul 7 şi cu procedura aferentă, Juncker a răspuns: „Nu am astfel de îngrijorări. Am spus clar că sistemul de justiţie din România funcţionează. Apoi, nu cred, în caz că vorbim aici de Articolul 7, problema aceasta o să îşi găsească o soluţie, dar în România, nu aici la Bruxelles se formulează soluţii”.

De asemenea, întrebat ce soluţii şi propuneri are în ceea ce priveşte modificarea legislor justiţiei, Iohannis a precizat că nu este nici momentul şi nici locul în care să dea aceste detalii.

„Procesul legislativ este însă undeva la jumătatea sa, suntem în etapa în care Curtea Constituţională trebuie să se pronunţe. La mine nu au ajuns, când o să ajungă, atunci o să scriu o scrisoare CCR sau Parlamentului, aici sunt mai multe variante pe care le am şi atunci”, a adăugat şeful statului.

Comisia Europeană a propus, în decembrie 2017, Consiliului Uniunii Europene să adopte o decizie în virtutea Articolului 7 al Tratatului UE, care prevede posibilitatea suspendării drepturilor de vot ale Poloniei, din cauza situaţiei sistemului judiciar polonez.

Jean Claude Juncker: Am spus clar că sistemul de justiţie din România funcţionează. Nu cred în niciun caz că vorbim de articolul 7. 

"Statul de drept a făcut progrese remarcabile în România şi se află în stadiu acceptabil. Nu vom accepta ca România să facă paşi înapoi. Trebuie să fie un progres ireversibil şi am încredere în sistemul judiciar din Romania. Am luat la cunoştinţă de faptul ca am fost dezinformat, dar vă anunţ că sunt bine informat în ceea ce priveste deciziile privind statul de drept", a declarat Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene.

Acesta a mai spus că sistemul judiciar funcţionează în România, dar a atras atenţia asupra modificărilor aduse în Parlament legilor Justiţiei.

"Sistemul judiciar din România funcţionează şi nu putem spune acest lucru despre toate statele membre. Dacă legile vor fi adoptate aşa cum se are în vedere de către Parlament, atunci discuţiile despre Mecanismul de Verificare şi aderarea la Spaţiul Schengen se vor pune în alţi termeni", a mai spus Juncker.

Preşedintele Comisiei Europene a afirmat că aşteaptă deciziile Curţii Constituţionale pe marginea legilor justiţiei şi "dacă totul merge bine să ne gândim la Schengen", afirmând că românii nu trebuie trataţi ca cetăţeni de mâna a doua.

Klaus Iohannis: 

- Cred că avem o problemă majoră cu legile justiţiei şi cu Codurile în România. Însă această problemă trebuie să o rezolvăm în România. Degeaba aşteptăm să vină cineva din afară să ne prezinte o soluţie. Soluţia este la noi şi, din acest motiv, am insistat mai mult decât în alte situaţii să avem soluţii legislative care, sigur, satisfac şi nevoile sistemului de acasă, dar care satisfac şi criteriile general valabile pe care le numim noi valorile europene. De aceea, mă implic foarte mult şi sunt optimist în ce priveşte parcursul final, acum suntem într-o fază intermediară. Aţi văzut că deja a doua lege a fost trimisă înapoi de CCR pentru îmbunătăţiri. Acest proces va mai dura o vreme. Şi, evident că aşteptarea mea este ca la final să avem legi care ţin cont de deciziile Curţii Constituţionale şi vin să îmbunătăţească întregul cadru, dar pe de altă parte legi care păstrează, garantează, întăresc independenţa justiţiei şi înlesnesc actul de justiţie în România. Şi pentru asta, cel puţin eu mă agit destul de mult. Se vede, nu se vede, este partea a doua

- Nu pornesc de la premisa că modificarea acestor legi va duce automat la o complicare a procesului de phasing out pe MCV sau la complicarea dosarului Schengen, care, oricum, încă nu este lămurit şi, în acest context, daţi-mi voie să subliniez, Comisia şi preşedintele Juncker, din capul locului, au fost pentru acceptarea României în spaţiul Schengen şi apreciez acest lucru. Preşedintele Juncker şi cu mine am avut o primă discuţie chiar la începutul lui 2015, când preşedintele Juncker a spus că, după părerea lui, pe MCV este nevoie de phasing out până la sfârşitul mandatului acestei Comisii, şi apreciez că şi-a păstrat clar şi cu rigoare acest obiectiv

- Aş vrea să adaug că am încredere deplină în sistemul de justiţie românesc şi sunt convins că aceste chestiuni vor fi clarificate

"Vizita Preşedintelui României la Bruxelles are loc în urma invitaţiei care i-a fost adresată, în luna decembrie 2017, de către Preşedintele Comisiei Europene. După întrevederea cu Jean-Claude Juncker, Preşedintele Klaus Iohannis se va întâlni cu membrii Colegiului Comisiei. Cu acest prilej, vor fi abordate subiecte legate de pregătirea Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019, precum şi teme de actualitate ale agendei europene vizând, în principal, procesul de consolidare a Uniunii Europene. Pe agendă se vor afla şi negocierile privind noul cadru financiar al UE post-2020, aprofundarea Uniunii Economice şi Monetare, securitatea externă şi internă a Uniunii şi aspecte legate de relaţiile externe ale Uniunii, cu accent pe procesul de extindere şi vecinătatea estică", anunţă Administraţia Prezidenţială..

Sursa citată precizează că va fi discutată situaţia din România referitoare la modificările aduse cadrului legislativ privind sistemul judiciar şi lupta împotriva corupţiei.

"Preşedintele Klaus Iohannis va sublinia, în cadrul întâlnirilor, angajamentul ferm al României de a contribui la consolidarea proiectului european, precum şi ataşamentul ţării noastre la principiile şi valorile pe care se bazează Uniunea. De asemenea, va arăta că Preşedinţia României a Consiliului UE va avea o abordare echilibrată şi obiectivă, în interesul Uniunii şi al statelor membre, care să contribuie la avansarea procesului de integrare europeană", se arată în comunicatul de presă.

Totodată, Iohannis se va întâlni şi cu preşedintele Consiliului European, domnul Donald Tusk.

La finalul vizitei la Bruxelles, Klaus Iohannis va avea o întrevedere cu domnul Joseph Daul, Preşedintele grupului Partidul Popular European.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi prim-vicepreşedintele CE Frans Timmermans au semnat o scrisoare în 24 ianuarie în care se arată îngrijoraţi de evoluţiile recente din România.

Cei doi oficiali europeni au atras atenţia asupra independenţei sistemului judiciar şi capacitatea sa de a combate ”în mod eficace” corupţia.

Citeşte şi: Comisia Europeană urmăreşte "cu îngrijorare" situaţia din România şi anunţă că va analiza în detaliu modificările finale aduse legilor justiţiei. Solicitarea adresată Parlamentului

Citeşte şi: Răspunsul lui Dragnea şi Tăriceanu după criticile primite de la Comisia Europeană / "Îngrijorările" pe care şefii Parlamentului le transmit la Bruxelles