Liviu Dragnea le recomandă aleşilor PSD să respingă proiectul lui Tăriceanu privind numirile în Justiţie

''Eu am mai avut un punct de vedere în legătură cu acest proiect de lege. Poate că situaţia actuală este o situaţie mai bună decât varianta propusă. Nu ştiu dacă e ideală, dar acum sunt totuşi trei entităţi implicate în aceste numiri, în procesul de numire. Şi poate acest echilibru între trei entităţi, care practic funcţionează independent, s-ar putea să fie mai bun'', a declarat Liviu Dragnea.

Întrebat despre cum vor vota senatorii PSD, având în vedere că legea a fost adoptată miercuri tacit de Camera Deputaţilor, Dragnea a spus că ''vor avea acelaşi punct de vedere ca şi el''. ''Eu cred că senatorii PSD vor avea acelaşi punct de vedere ca şi mine. Totuşi... am mai discutat şi cu colegii mei'', a subliniat liderul PSD.

Liviu Dragnea dă vina pe campania electorală şi pe Valeriu Zgonea pentru faptul că legea iniţiată de Tăriceanu a trecut fără dezbatere de Camera Deputaţilor. ''La Cameră a trecut în mod tacit, am fost în campania electorală. Şi eu sunt mirat pentru că, cu fostul preşedinte al Camerei care era lăudat şi răslăudat de toată lumea, cum de i-a scăpat aşa ceva. Un om foarte vigilent de altfel. Se mai întâmplă. Oricum, la Senat, fiind camera decizională, acolo se decide'', a mai spus Dragnea, care a precizat că a mai avut poziţii diferite de preşedintele Senatului, dar relaţia ''funcţionează''.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a anunţat în luna ianuarie depunerea unui proiect de lege prin care preşedintele României şi ministrul Justiţiei să nu mai facă numirile-cheie din justiţie, cum ar fi pentru funcţiile de preşedinte ÎCCJ, procuror general, procuror şef al DNA, procuror şef al DIICOT.

"Vreau să schimbăm mecanismul prin care înainte interveneau preşedintele, ministrul Justiţiei, deci factori politici, să scoatem de sub incidenţa factorului politic complet şi lăsăm CSM pentru procurori şi ÎCCJ pentru judecătorii Înaltei Curţi să aleagă preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii", a declarat Tăriceanu într-o conferinţă de presă în care şi-a prezentat intenţiile de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

"Propunerea pe care o fac este ca aceste numiri să ţină numai de ÎCCJ. Cu alte cuvine, ÎCCJ îşi alege din rândul ei, fără niciun fel de intervenţie din afară preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii, ei se aleg de către membrii Curţii", a spus preşedintele Senatului.

Tăriceanu a propus ca ''procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţiei ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al DIICOT şi adjuncţii acestora'' să fie numiţi de CSM ''dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată".

În prezent, art. 53, alin. 1 stipulează că preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii ai ÎCCJ sunt "numiţi de către preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii ÎCCJ care au funcţionat la această instanţă cel puţin doi ani".

De asemenea, proiectul de lege prevede că revocarea din funcţie se face de către cine face numirea pentru că "trebuie să existe o simetrie".

"A doua propunere se referă la mecanismul revocării. Întotdeauna trebuie să existe o simetrie, cei care fac numirea, fac şi revocarea. (...) Revocarea din funcţie a preşedintelui, vicepreşedintelui sau a preşedinţilor de secţii ai ÎCCJ se face de ÎCCJ, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor acestora sau la cererea Adunării generale pentru motivele prevăzute la art. 51 din Legea 303/2004", a mai spus Tăriceanu.

În prezent, revocarea acestora din funcţie de face de către preşedintele României, la propunerea CSM. În iniţiativa sa legislativă, Călin Popescu Tăriceanu propune ca alin. 2 al articolului 53 să fie abrogat - "Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. 1 decât motivat, aducând la cunoştinţa CSM motivele refuzului".

Adoptarea vine în contextul în care preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Livia Stanciu, îşi încheie cel de-al doilea mandat, ea fiind deja desemnată judecător la CCR la propunerea Administraţiei Prezidenţiale, iar mandatul ei începând cu data de 13 iulie.

Senatul este camera decizională în cazul acestui proiect.