Mircea Băsescu: Nu fac comerţ cu arme

Fratele şefului statului, Mircea Băsescu, neagă implicarea în comerţul cu arme sau cu explozibili şi susţine că "povestea însăilată" de Sorin Roşca Stănescu nu are nicio legătură cu activitatea pe care el o desfăşoară în portul Constanţa în calitate de manager al unei societăţi comerciale.

Urmărește
170 afișări
Imaginea articolului Mircea Băsescu: Nu fac comerţ cu arme

Mircea Băsescu: Nu fac comerţ cu arme (Imagine: Mediafax Foto)

"Nu sunt şi nu am fost niciodată implicat în operaţiuni de comerţ cu arme sau explozibili. Povestea însăilată de ziaristul Sorin Roşca Stănescu nu are nici o legătură cu activitatea pe care eu o desfăşor în portul Constanţa, ca manager al unei societăţi comerciale", afirmă Mircea Băsescu.

El precizează că depozitarea containerelor cu marfă aflate în tranzit prin portul Constanţa se face în conformitate cu legea şi sub supravegherea vămii.

"În timpul staţionării în port şi a tranzitului până la destinaţie, containerele sunt sigilate şi singura instituţie care răspunde de conţinutul lor este vama. Acest tip de operaţiuni se prestează pentru toate firmele care prezintă documentele legale pentru marfa importată, exportată sau aflată în tranzit", scrie Mircea Băsescu.

Ziaristul Sorin Roşca Stănescu afirmă, pe site-ul personal, că fratele şefului statului, Mircea Băsescu, ar fi fost implicat într-o afacere de trafic de explozibil alături de o persoană pe nume Bakri Imad Abdul Reda, suspectată de legături cu organizaţii teroriste şi aflată în vizorul Interpol.

Stănescu afirmă, într-un material publicat, luni, pe site-ul sroscas.ro, că afacerea a constat în exportarea ilegală a cinci vapoare încărcate cu explozibil care ar fi trebuit să fie distrus la o unitate militară din Vâlcea.

Afacerea ar fi fost muşamalizată - scrie Roşca Stănescu - de instituţiile statului român la comanda preşedintelui Traian Băsescu, în acest scop fiind folosite scandalurile legate de reţinerea omului de afaceri Puiu Popoviciu şi de furtul de arme de la Ciorogârla.

"Fratele preşedintelui României a participat la o operaţiune ultrasecretă de trafic internaţional cu mari cantităţi de explozibil. Cinci vapoare sosite din Tailanda au fost ancorate în portul Constanţa. Operaţiunea a fost dirijată de Mircea Băsescu, fratele preşedintelui României. Încărcătura consta în substanţe explozive şi muniţie. Deşi uriaşă, cantitatea exactă nu este cunoscută de autor. Destinaţia finală, conform contractului încheiat de partea tailandeză cu Romarm SA, aparţinând Ministerului Industriilor, era UM Băbeni din judeţul Vâlcea. Acolo, explozibilii şi muniţia, în loc să fie distruşi, au fost reambalaţi. În scurt timp a avut loc exportarea acestora, fiind utilizat drept intermediar şi cărăuş SC Romagro Cereal SRL. Operaţiunea s-a realizat tot pe cale maritimă, fiind asigurată din nou de Mircea Băsescu", scrie jurnalistul Sorin Roşca Stănescu pe site-ul său.

Citând un raport al Autorităţii de Supraveghere a Sancţiunilor impuse organizaţiei UNITA din Angola - for care funcţionează în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) - Stănescu afirmă că Bakri Imad Abdul Reda, "alias Imad Kebir", acţionar majoritar al Romagro Cereal SRL, este principalul importator de arme şi echipament militar al organizaţiei, tranzacţiile făcându-se prin Kinshasa, Republica Democratică Congo.

"Suspiciunile legate de activităţile teroriste ale lui Bakri Imad Abdul Reda au apărut încă din 30 mai 2005, când s-a aflat că el joacă un rol important în finanţarea mişcării Hezbollah şi aprovizionarea cu arme a acesteia. Ulterior, conform unui raport al ONU al Autorităţii de Supraveghere a Sancţiunilor impuse UNITA, mişcare teroristă din Angola, Bakri Imad Abdul Reda, alias Imad Kebir, este principalul importator de arme şi echipament miltar al acesteia, prin Kinshasa, Republica Democratică Congo", se arată în materialul citat.

Ziaristul susţine că Interpol Belgia "se interesează de traseul a 12 milioane euro", care reprezintă "doar o fracţiune" din câştigul de pe urma afacerii cu cele cinci vapoare cu explozibil din Tailanda.

Muniţia adusă de Romagro Cereal pentru dezmembrare la Uzina Mecanică Băbeni provine din Taiwan şi nu a fost încă distrusă în totalitate, cele circa 600 de tone de proiectile care au apucat să fie procesate fiind returnate ca deşeuri, a declarat luni, pentru MEDIAFAX, directorul Ion Mărculescu.

Şef al celei mai mari unităţi de distrugere a muniţiei uzate din România, Mărculescu a declarat, pentru MEDIAFAX, că ştie despre contractul încheiat cu firma condusă de "colonelul Purcărea".

"Este vorba de o licitaţie pentru armata din Taiwan, care are de distrus muniţie de artilerie terestră, navală şi aeriană, proiectile foarte vechi şi ieşite din uz. Licitaţia a fost câştigată de o firmă din Singapore, iar produsele au fost aduse printr-o firmă din Bulgaria. Conform contractului, deşeurile de fier sunt valorificate de firma domnului colonel Purcărea, după ce aici, la noi, se scot substanţele explozive şi se neutralizează pe câmpul de detonare", a declarat Mărculescu.

Acesta a spus că muniţia primită la uzina din Băbeni prin acest contract era "extrem de veche".

"Vă spun sincer, mi-a fost şi frică atunci când le-am primit şi le-am văzut în ce stare erau proiectilele, pentru că există riscuri mari în manipularea lor. Erau vechi, ruginite, deformate", a spus Mărculescu.

Directorul Uzinei Mecanice din Băbeni a precizat că angajaţii săi lucrează şi acum la "delaborarea" muniţiei aduse din Taiwan, reuşind să neutralizeze până în prezent aproximativ 600 din cele 1.600 de tone de muniţie.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici