MIZELE TURULUI DOI: 10 procente între candidaţi şi prezenţa la vot

Votul de duminică în turul doi al alegerilor prezidenţiale are ca miză alegerea între Victor Ponta şi Klaus Iohannis, respectiv între două tipologii de preşedinte, dar va arăta şi dacă românii mai sunt interesaţi de exercitarea celui mai important drept democratic câştigat la Revoluţie.

Urmărește
3234 afișări
Imaginea articolului MIZELE TURULUI DOI: 10 procente între candidaţi şi prezenţa la vot

MIZELE TURULUI DOI: 10 procente între candidaţi şi prezenţa la vot (Imagine: Sebastian Marcovici/Mediafax Foto)

În cazul celor doi candidaţi votul va arăta dacă se vor repeta situaţiile de la alegerile din 1996 şi 2004, când candidatul opoziţiei de dreapta, clasat pe locul doi, a reuşit să răstoarne toate pronosticurile şi să îl învingă pe cel de stânga, aflat la putere.

Acum însă, candidatul de dreapta, Klaus Iohannis, a avut după turul întâi 10 procente mai puţin decât cel de stânga, diferenţa mult mai mare decât în cele două cazuri din 1996 şi 2004.

Tot finalul zilei de duminică ar putea confirma scăderea constantă a prezenţei la vot după '90 şi ideea conform căreia prezenţa la urne la al doilea tur de scrutin este mai mică decât la primul (53,17%) sau, dimpotrivă, s-ar putea consemna în premieră o creştere a numărului celor care votează, ca urmare a campaniilor din media şi de pe reţelele de socializare, dar şi a îndemnurilor lansate de ambii candidaţi.

Cea mai mare prezenţă la vot, 86,19%, s-a înregistrat în 20 mai 1990 şi tot atunci a fost şi cel mai mare scor electoral, 85,07%. Cea mai mare diferenţă între primii doi clasaţi după primul tur a fost de 16,1%, în 1992, între Ion Iliescu şi Emil Constantinescu. În cazul celui de al doilea tur, cea mai mare diferenţă a fost în 2000, când Ion Iliescu a înregistrat un număr dublu de voturi faţă de Corneliu Vadim Tudor, iar cea mai mică în 2009, când Traian Băsescu a câştigat în faţa lui Mircea Geoană la diferenţă de 0,67%.

Prezentăm situaţia prezenţei la vot şi a scorurilor obţinute de principalii competitori la alegerile prezidenţiale de după 1989:

Primele alegeri după căderea comunismului, desfăşurate în 20 mai 1990, sunt şi singurele în care preşedintele a fost ales din primul tur de scrutin, dar şi cele la care s-a înregistrat cea mai mare prezenţă la vot, 86,19%. Alegerile din Duminica Orbului l-au adus în funcţia supremă în stat pe Ion Iliescu, prin votul a 85,07% din cei care au mers la urne.

Primul tur al prezidenţialelor din 1992, desfăşurat în 27 septembrie, a avut o prezenţă de 76, 29%. Primii doi clasaţi au fost Ion Iliescu (47,34%) şi Emil Constantinescu (31,24%), la o diferenţă de 16,1 procente. La al doilea tur, din 11 octombrie, a fost consemnată o prezenţă de 73,23 %, iar victoria i-a revenit lui Ion Iliescu, cu 61,43% din voturi, contracandidatul său obţinând 38,57% din sufragii.

Alegerile din 3 noiembrie 1996 au însemnat o prezenţă de 76,6% şi numărul record de 16 candidaţi. În turul al doilea s-au calificat Ion Iliescu (32,25%), Emil Constantinescu (28,51%), înregistrându-se şi o premieră, cea mai mică diferenţă de voturi între candidaţi, 3,74% . Un scor deloc neglijabil, 20,54%, a obţinut atunci şi Petre Roman.

În 17 noiembrie, al doilea tur de scrutin a avut o prezenţă de 75,9%, iar câştigător a fost Emil Constantinescu (CDR), cu 54,41% din voturi, la diferenţă de mai puţin de 1 procent faţă de contracandidatul său, Ion Iliescu (45,59%).

Scrutinul prezidenţial din 2000 a însemnat, la turul I, din 26 noiembrie, o prezenţă de 65,31% şi doi finalişti: Ion Iliescu (36,35%) şi Corneliu Vadim Tudor (28,34%). Intraţi în turul al doilea cu o diferenţă de 8 procente, Iliescu şi Vadim Tudor şi-au disputat voturile a 10.177.343 (57,50%) de alegători. Rezultatul votului, mai degrabă unul anti-Vadim decât unul pro-Iliescu l-a readus pe Ion Iliescu la Cotroceni, cu 66,83% din sufragii, dublu faţă de contracandidatul său, care a obţinut 33,17%.

În 2004, primul tur al alegerilor prezidenţiale s-a desfăşurat în 28 noiembrie, iar al doilea în data de 12 decembrie. În primul tur, pentru funcţia de preşedinte au fost 12 candidaţi. Cu o prezenţă de 58,5%, Adrian Năstase şi Traian Băsescu au intrat în turul al doilea, la o diferenţă de 733.628 de voturi, preprezentând 7 procente. Năstase a obţinut 40,97% din voturi, iar Băsescu 33,92%.

Turul doi de scrutin a însemnat şi o confruntare dură între Adrian Năstase şi Traian Băsescu. Prezenţa a fost de 55,2%. Traian Băsescu a câştigat alegerile cu 51.23% din voturi, iar Adrian Năstase a strâns 48.77% din voturi. Diferenţa dintre Traian Băsescu şi Adrian Năstase a fost de doar 245.374 de voturi, adică 2,46%, în condiţiile în care două exit-poll-uri erau în favoarea fostului premier, iar un altul îl plasa la egalitate cu Băsescu.

În 2009, primul tur de scrutin a avut loc în data de 22 noiembrie, cu 12 candidaţi şi cu o prezenţă de 54,37%. Primii doi clasaţi, la un scor foarte strâns (1,29%), au fost Traian Băsescu (32,44%) şi Mircea Geoană (31,15%).

La turul al doilea, din 6 decembrie, prezenţa a fost de 58,02%. Exit-poll-urile de la ora 19.00 (prezentate de televiziuni la ora 21.00), care nu includeau estimările voturilor din străinătate, l-au dat câştigător al alegerilor pe Mircea Geoană. Rezultatele finale au relevat, însă, victoria lui Traian Băsescu, cu 50,33 % din voturi, în timp ce Mircea Geoană obţinuse 49,66%, înregistrându-se o diferenţă de 0,67% între cei doi competitori.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici