Modificarea Legii minelor a fost RESPINSĂ de Senat, după dispute aprinse în plen. Senator PDL: "Poate fi numită Legea Roşia Montană 2"

Proiectul de lege a fost transmis Camerei Deputaţilor în calitate de cameră decizională, însă nu a putut fi adoptat în Senat deoarece a întrunit doar 85 de voturi "pentru", 6 voturi "împotrivă" şi 3 abţineri. Pentru adoptarea proiectului, care are caracter organic, erau necesare 87 de voturi favorabile.

Respingerea iniţiativei a venit pe fondul disputelor între senatorii PDL şi cei ai puterii în ceea ce priveşte prevederile acesteia, dar şi a solicitării PSD de reluare a votului iniţial pe raportul cu amendamente al Comisiei economice, care în primă instanţă fusese respins.

"Această lege poate fi numită Legea Roşia Montană doi, sau reloaded, sau Legea Roşia Montană sub acoperire. În ea sunt trecute toate drepturile şi procedurile speciale, cu derogări, trecute în legea anterioară pe care am respins-o", a acuzat în timpul dezbaterilor senatorul PDL Nicolae Vlad Popa.

Liderul senatorilor PDL, Cristian Rădulescu, a solicitat înaintea dezbaterilor amânarea discuţiilor pentru o săptămână, în condiţiile în care senatorii nu au avut timp să studieze raportul Comisiei economice care a adus 88 de amendamente la proiectul iniţial al Guvernului.

Propunerea lui Rădulescu nu a fost acceptată de senatori, iar Nicolae Vlad Popa a intervenit susţinând că o serie dintre modificările propuse la Legea minelor ar încălca Constituţia. Între acestea el a exemplificat prin obligativitatea societăţii care operează în baza unei licenţe miniere să aibă sediul social în localitatea în care are loc activitatea.

Senatorul PDL a reclamat faptul că prin modificările propuse se ajunge la situaţia în care în cazul concesiunilor şi exproprierilor cetăţenii nu mai au niciun drept, decizia fiind exclusiv la latitudinea Guvernului.

"Pentru cetăţenii români este, din punctul meu de vedere, o formă de înşelare a alegătorului român. (...) Este un text superficial şi făcut în interesul unei societăţi comerciale", a susţinut Nicolae Vlad Popa.

El a mai criticat faptul că în Legea minelor se introducea redevenţa pentru apa de izvor. "Ce caută apa de izvor în legea minelor? Nu amestectăm lucrurile ca să facem bani din orice, şi din apa de izvor. Nu o să mai poţi să te aproprii de izvor în urma acestei legi", a afirmat senatorul PDL.

Senatorul PC Tudor Barbu a reproşat faptul că senatorii au intrat în posesia raportului cu amendamente din partea Comisiei economice cu câteva minute înainte de şedinţa de plen, iar votul asupra iniţiativei ar fi unul viciat. El a cerut amânarea dezbaterilor pentru câteva zile.

În schimb, grupurile parlamentare ale PSD, PNL şi PPDD au anunţat că susţin adoptarea propunerii legislative. Pentru adoptarea proiectului care modifică Legea minelor s-a exprimat şi reprezentantul Guvernului prezent la lucrările Senatului.

Raportul suplimentar, cu amendamentele propuse de Comisia economică, adoptat, în cele din urmă, cu 88 de voturi "pentru" şi şapte voturi "împotrivă", definea "proiectele de interes public deosebit" ca fiind proiectele miniere ale acestor beneficii economice şi sociale pe care statul sau unităţile administraţiei locale le-ar obţine din proiectul respectiv sunt mai mari decât efectele negative de mediu.

Amendamentul adăugat variantei iniţiale propuse de Guvern stabilea că beneficiile, directe sau indirecte trebuie să fie "temeinic fundamentate cu condiţia refacerii mediului la finalizarea proiectului".

Potrivit amendamentelor membrilor acestei comisii, contractul de concesiune ar fi urmat să se încheie pe perioada necesară derulării proiectelor miniere de interes public deosebit, inclusiv a lucrărilor de închidere şi reabilitare a mediului, potrivit studiilor de fezabilitate depuse de autorităţile competente, perioadă care să nu depăşească 49 de ani, cu posibilitatea prelungirii în condiţiile legii.

"Contractul de concesiune se va încheia în termen de 60 de zile de la depunerea de către titularul licenţei a unei solicitări în acest sens, însoţită de planul de amplasament al imobilelor pentru care se solicită concesionarea şi de studiul de fezabilitate din care rezultă durata estimată a proiectului minier de interes public deosebit. Redevenţa datorată de concesionar va fi calculată pe baza valorii de piaţă a imobilelor concesionate, ce va fi stabilită pe baza unui raport de evaluare, de un evaluator autorizat", se mai arăta în raportul comisiei de specialitate.

Senatorii din Comisia economică mai propuneau ca exproprierea imobilelor necesare realizării proiectelor miniere de interes public deosebit să se facă în conformitate cu prevederile Legii privind expropierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local.

În raport se mai prevedea că, în cadrul procedurilor de expropriere, expropriator este statul român, reprezentat de Ministerul Economiei, iar plata plata despăgubirilor către proprietari se se facă de către reprezentantul desemnat al expropriatorului. "Fondurile necesare pentru derularea procedurii de expropriere pot fi avansate, în numele şi pe seama expropriatorului de către titularii licenţelor de exploatare", mai arăta un amendament propus plenului.

Proiectul mai introducea o redevenţă pe "apa de izvor", stabilită la sursă, în cuantum de 2 euro pe 1.000 de litri.