Parlamentul dezbate miercuri moţiunea de cenzură. Voturile par insuficiente pentru răsturnarea Guvernului

Moţiunea de cenzură iniţiată de opoziţie va fi dezbătută şi votată miercuri, cu începere de la ora 11.00.

Documentul a fost depus şi citit în Parlament săptămâna trecută. În textul moţiunii de cenzură, intitulată "Moţiunea României majoritare, moţiune populară", se specifică faptul că aceasta este semnată de aproape trei milioane de cetăţeni, se cere ca "guvernarea Băsescu-Udrea-Boc-Anastase" să plece şi se acuză faptul că România este condusă de "o grupare lipsită de legitimitate electorală, condusă de un personaj fără personalitate, fără identitate doctrinară şi fără simţ al ridicolului - premierul Emil Boc".

În textul moţiunii, opoziţia acuză actualul Guvern că nu mai respectă Programul de guvernare aprobat de Parlament, la învestitură, în decembrie 2009, mai ales în ceea ce priveşte luarea măsurii de creştere a TVA, că "a declanşat un război economic împotriva românilor", că a început cu un "atac" împotriva mediului privat, că a produs un dezastru generalizat în economie, că duce ţara spre colaps social şi economic.

Potrivit Constituţiei, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Astfel, pentru ca moţiunea de cenzură să fie adoptată, ar fi necesare 236 de voturi "pentru", din totalul de 471 de parlamentari.

Potrivit Regulamentului şedinţelor comune ale Camerelor Parlamentului, după prezentarea moţiunii de cenzură de către deputatul sau senatorul desemnat de iniţiatorii acesteia, preşedintele care conduce şedinţa comună dă cuvântul primului-ministru sau, în cazul imposibilităţii participării acestuia, membrului Guvernului care îl reprezintă, pentru prezentarea poziţiei Guvernului.

În continuare, preşedintele dă cuvântul deputaţilor şi senatorilor, în ordinea înscrierii lor la cuvânt. După încheierea dezbaterilor se procedează la votarea moţiunii de cenzură. Votul va fi secret cu bile.

La Senat, grupul PSD are 45 de parlamentari, inclusiv Cătălin Voicu, deci social-democraţii pot conta pe 44 de voturi, dacă nu vor fi absenţe. Grupul PNL de la Senat are 21 de reprezentanţi. La Cameră, grupul PSD+PC are 95 de membri, iar PNL are 52 de deputaţi. În total, grupurile PSD şi PNL au 212 parlamentari.

Liderul PSD Victor Ponta a spus, marţi, că a discutat cu mai mulţi parlamentari independenţi şi ai PDL, de la care are "promisiuni ferme" că vor vota "pentru".

Ponta a precizat, răzpunând unei întrebări, că aşteaptă voturi pentru moţiune inclusiv de la deputaţii grupului minorităţilor. El a refuzat să dea nume, motivând că nu doreşte să le creeze acestora probleme. El a precizat că senatorul Cătălin Voicu nu este luat în calcul în ceea ce priveşte estimarea voturilor pentru moţiune şi a adăugat că deputatul PSD Victor Surdu va lipsi, miercuri, de la vot, din cauza unei intervenţii chirurgicale suferite marţi.

Liderul grupului deputaţilor PSD, Mircea Duşa, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, că, în cursul zilei, trei dintre parlamentarii din arcul guvernamental au fost convinşi că este bine să voteze moţiunea de cenzură, el evitând însă să dea numele acestora.

În plus, câţiva parlamentari independenţi, fără apartenenţă la un grup parlamentar, au anunţat că votează moţiunea.

Astfel, deputatul independent de Suceava Mircea Irimescu a declarat, în 18 octombrie, că, în principiu, va vota moţiunea de cenzură, arătând că Guvernul Boc nu mai este folositor, dar că îşi rezervă dreptul de a reflecta în legătură cu votul său în funcţie de ce formulă nouă de guvernare se prefigurează.

Deputatul independent Tudor Ciuhodaru a declarat, în 20 octombrie, că este de acord cu moţiunea de cenzură a opoziţiei şi o va vota, arătând că a aşteptat citirea acesteia pentru a lua o decizie în cunoştinţă de cauză.

Deputatul Cătălin Cherecheş, neafiliat politic, a anunţat, printr-o declaraţie de presă, în 17 octombrie, că va vota în favoarea moţiunii de cenzură pe care intenţionează să o depună partidele de opoziţie, opinând că aceasta este un punct de sprijin dinspre Parlament spre stoparea disoluţiei instituţiilor statului.

Deputatul independent de Neamţ Ioan Munteanu a declarat, în 18 octombrie, că va vota moţiunea de cenzură depusă de opoziţie, însă spune că această decizie nu îi va afecta calitatea de parlamentar independent.

Vicepreşedintele UNPR Liviu Câmpanu a anunţat, marţi, că va pleca din formaţiune şi va vota, miercuri, moţiunea de cenzură a opoziţiei. După acest anunţ, liderul PSD Victor Ponta a declarat că ar mai fi necesare trei voturi pentru moţiune.

Deputatul independent de Alba Călin Potor, fost preşedinte al PDL Alba Iulia, a declarat, 18 octombrie, corespondentului MEDIAFAX, că va vota pentru moţiunea de cenzură a opoziţiei, deoarece consideră că Guvernul condus de Emil Boc este unul dintre cele mai slabe pe care le-a avut România până acum.

Deputatul PDL Daniel Oajdea a declarat că va vota moţiunea de cenzură a opoziţiei doar în situaţia în care PSD şi PNL vor cădea de acord asupra numelui noului premier şi vor veni cu un program concret de măsuri, în caz contrar urmând să-şi anuleze votul, prin introducerea bilelor în aceeaşi urnă.

Deputatul PDL Andrei Sava, ales într-un colegiu uninominal din Ploieşti, anunţa, săptămâna trexcută, printr-un comunicat de presă, că ia în considerare posibilitatea de a vota moţiunea de cenzură depusă de partidele din opoziţie, Sava afirmând că "premierul Boc merită un vot de blam".

Deputatul independent Dan Morega a spus, în 18 octombrie, că, în principiu, va vota pentru moţiunea de cenzură, în condiţiile în care a semnat deja în acest sens, el adăugând că este pentru un guvern de tehnocraţi. Morega a revenit, marţi, asupra declaraţiei, anunţând că va lipsi de la votul cu privire la moţiunea de cenzură.

Astfel, adunând voturile pe care, în mod normal, ar conta opoziţia, de la PSD şi PNL, cu cele ale parlamentarilor care şi-au făcut publică intenţia de a se exprima împotriva Cabinetului, se ajunge la un total de aproximativ 220 de voturi, insuficient pentru succesul moţiunii de cenzură.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, luni, după o întâlnire între liderii PSD şi cei liberali, că rămâne rezervat în ceea ce priveşte şansele moţiunii de cenzură, preferând să fie realist.

El a mai spus că toţi parlamentarii liberali vor fi prezenţi la dezbatera moţiunii de cenzură şi vor vota în favoarea acesteia, exprimându-şi votul deschis, pentru presă şi opinia publică, cine va proceda altfel urmând a fi exclus din partid.

Purtătorul de cuvânt al grupurilor parlamentare ale UNPR, Valeriu Steriu, a anunţat, marţi, că parlamentarii Uniunii nu vor vota moţiunea de cenzură a opoziţiei, considerând că este un act demagogic şi politicianist. El a precizat că parlamentarii UNPR vor fi prezenţi în sală, la dezbaterea moţiunii, dar nu vor participa la procesul de vot.

Preşedintele UDMR, vicepremierul Marko Bela, a susţinut, luni, că moţiunea de cenzură nu va trece şi că actuala opoziţie nu reprezintă o alternativă. El anunţa, luni, că grupurile parlamentare ale Uniunii nu susţin moţiunea de cenzură depusă de opoziţie şi nu vor participa la vot. PSD a insistat pentru discuţii cu UDMR, însă Uniunea a refuzat să-şi schimbe poziţia faţă de votul la moţiunea de cenzură.

Liderul grupului PDL din Camera Deputaţilor, Mircea Toader, a declarat, luni, că, la moţiunea de cenzură, parlamentarii democrat-liberali se vor ridica, vor spune prezent, fără să se apropie de urnele de vot, arătând că niciun membru PDL nu va vota.

Vicepreşedintele PDL Gheorghe Flutur a declarat, luni, că democrat-liberalii nu au niciun fel de emoţii la moţiunea de cenzură a opoziţiei, arătând că parlamentarii coaliţiei sunt mai uniţi ca oricând.

Liderul deputaţilor aparţinând minorităţilor naţionale, Varujan Pambuccian, a declarat, luni, după întâlnirea cu liderii PSD, că grupul nu va vota moţiunea de cenzură, dar nici nu va participa la vot, apreciind drept "minimale" şansele adoptării acesteia.

Pe de altă parte, miercuri sunt aşteptate în Bucureşti proteste masive ale sindicaliştilor, susţinuţi de PSD. Aproximativ 80.000 de sindicalişti din toate cele cinci confederaţii sunt aşteptaţi să participe la mitingul de protest din faţa Guvernului şi la marşul spre Palatul Parlamentului, unde vor aştepta rezultatul votului la moţiunea de cenzură.

Sindicaliştii se vor aduna între orele 7.30 şi 9.00, după care vor pleca spre Piaţa Victoriei, unde la ora 10.00 va începe mitingul. O oră mai târziu, sindicaliştii vor pleca în marş pe traseul Bulevardul Magheru - Piaţa Unirii - Piaţa Constituţiei, unde vor rămâne până aproximativ la ora 17.30.

Semnăturile pe care PSD le-a strâns de la populaţie pentru demiterea Guvernului au fost îndosariate şi încărcate, marţi, într-un microbuz, urmând să fie transportate la grupul PSD din Camera Deputaţilor şi amplasate, miercuri, în sala plenului Parlamentului, la dezbaterea moţiunii de cenzură.

În aceeaşi zi, Curtea Constituţională (CC) dezbate conflictul juridic de natură constituţională între Parlament şi Guvern, ca urmare a retragerii Legii educaţiei din Senat de către Executiv, precum şi modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, reclamată de PNL ca fiind neconstituţională.

Guvernul se va reuni în şedinţă pentru a stabili forma finală a proiectului legii educaţiei, pentru care intenţionează să îşi angajeze răspunderea în Parlament, într-o şedinţă programată pentru miercuri după-amiaza, după dezbaterea moţiunii de cenzură depusă de către opoziţie.

La o zi după dezbaterea şi votul asupra moţiunii de cenzură, Guvernul îşi va asuma răspunderea în Parlament, în data de 28 octombrie, pe Legea educaţiei.

Potrivit Constituţiei, Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.

Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de trei zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată.

PSD nu va depune moţiune de cenzură la angajarea răspunderii Guvernului pe Legea educaţiei dacă moţiunea de cenzură de miercuri nu va trece de votul din Parlament, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse din conducerea partidului.

Precedenta moţiune de cenzură a opoziţiei a fost respinsă la 15 iunie 2010. Moţiunea de miercuri este cea de a cincea cu care se confruntă un Cabinet condus de Emil Boc. Cea de a treia moţiune împotriva Guvernului Boc, "11 împotriva României", iniţiată de PNL şi UDMR, a fost adoptată în 13 octombrie 2009, însă după mai multe tentative de desemnare a unui nou Cabinet, tot Boc a fost numit premier.

(Material realizat Cristian Fierbinteanu, politic@mediafax.ro)